Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sume considerabile de bani au început să curgă dinspre Budapesta către fundaţii româneşti deţinute de etnici maghiari. Deşi liderii secuilor afirmă că e un lucru firesc, există voci care spun că e o formă mascată de implicare a unui alt stat în chestiunile interne ale României. Iată cum a început în ultimii ani o luptă de „cucerire” a locuitorilor din Transilvania.
În biroul de la Budapesta al premierului Ungariei, Viktor Orban, stă întinsă pe un perete harta Ungariei Mari, de pe vremea când Transilvania era teritoriu alipit regatului maghiar. Când un şef de stat din lume vine la discuţii cu prim-ministrul Orban, poate să înţeleagă câte ceva despre politica externă a Ungariei doar aruncând un ochi pe peretele cu pricina. La începutul anului, o fotografie urcată de Orban pe Facebook îl arată în faţa hărţii explicând ceva unei delegaţii poloneze.
Dar până să se pună problema alipirii vreunui teritoriu, premierul a început lupta pentru „alipirea” populaţiei. În ultimii ani, Viktor Orban a dat cetăţenie maghiară la două sute de mii de cetăţeni români, care astfel au căpătat şi dreptul de a decide din România cine urmează să conducă destinele Ungariei. Aşa se face că, în aprilie anul acesta, oraşele mari din Transilvania erau împânzite cu afişe electorale care îndemnau lumea să iasă la vot, în limba maghiară. Cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare de la Budapesta, românii deveniţi recent maghiaro-români votau partidul parlamentar pe care şi-l doreau la Budapesta în Gheorghieni, Miercurea-Ciuc sau Târgu-Mureş. În mod ciudat, scrutinele de la noi nu erau organizate în nişte circumscripţii electorale cum suntem noi obişnuiţi să vedem în ţară, ci la sediul unor organizaţii neguvernamentale apropiate de Viktor Orban şi finanţate puternic de guvernele sale. Fusese o adevărată campanie media pentru ca alegătorii să nu aleagă să îşi trimită voturile prin Poşta Română care, se zicea, nu e de încredere. În schimb, să aleagă varianta de a veni la aceste ONG-uri şi a-şi lăsa votul în grija lor.
Voturi sigure din România pentru Fidesz
Era ca şi cum în România, la ultimul scrutin, nu s-ar fi votat viitorul preşedinte al ţării în nişte secţii „apolitice” supravegheate de reprezentanţi ai tuturor partidelor, ci la o fundaţie patronată de Klaus Johannis sau de Victor Ponta. Ba chiar una dintre organizaţiile organizatoare ale scrutinului primise în trecut finanţări consistente din partea Fidesz, partidul de guvernământ din Ungaria. În una dintre zilele în care s-a votat, am bătut şi noi la uşa unei asemenea „circumscripţii electorale” numite „centru pentru democraţie”. Ne-a deschis un domn care iniţial ne-a zis că acolo nu se votează deloc. Când i-am atras atenţia că am întâlnit un om care a ieşit de acolo şi a zis că acolo a votat, omul nuanţează: „Îi ajutăm (pe votanţi - n.r.) să completeze formularul şi îl lasă la noi. E legal”. Cert este că sistemul acesta prin care transilvănenii votau la sediile unor organizaţii finanţate de Fidesz a fost unul câştigător chiar pentru Fidesz. Partidul avea să câştige în diaspora cu un scor care aminteşte de scrutinele din perioada comunistă: 96%.
Şi poate că scorul acesta zdrobitor are o explicaţie. Victor Orban a început în ultimii ani o campanie fulminantă de cucerire a Transilvaniei cu ajutorul banilor. Organizaţii din România au primit în ultimul timp sume colosale de la Budapesta. Descoperirea aparţine jurnalistului de investigaţii Zoltan Sipos. „Eu am reuşit să documentez finanţările primite de nişte ONG-uri apropiate de politicienii din secuime, ONG-uri fondate înainte de se intra în campanie electorală. Şi imediat aceste ONG-uri au început să primească finanţări considerabile din partea unor firme de stat din Ungaria: compania de electricitate de stat şi Loteria Maghiară”, rezumă Sipos. Jurnalistul şi-a propus să urmărească de-a lungul anilor cum au evoluat sumele venite dinspre Budapesta, urmărind hotărârile oficiale ale autorităţilor din ţara vecină. A descoperit un lucru uluitor: dacă în 2011 comunitatea maghiară din Transilvania primea ca sprijin din Budapesta o sumă comparabilă cu ce dădea Guvernul României aceleiaşi comunităţi, ulterior sumele din Ungaria au început să crească simţitor de la an la an. Conform rezultatelor publicate de Sipos pe portalul erdely.atlatszo.hu, în 2013 suma alocată de Budapesta ajunsese la 22 de milioane de euro, comparativ cu cei 3,5 milioane de euro cât oferea România, iar în 2016 suma ajunge la 107 milioane de euro, în comparaţie cu cele 5 milioane alocate de Bucureşti. De peste 20 de ori mai mult! Când îl întrebăm pe Zoltan Sipos de ce crede el că au crescut foarte mult aceste sume, face o pauză de gândire înainte să ofere un răspuns: „E o întrebare foarte bună... Putem doar să speculăm. Cred că această sumă reprezintă un mijloc de control al comunităţii maghiare din România”.
„Ne-a ajutat Dumnezeu să-l avem pe Orban”
Cert este că Viktor Orban pare să fi conştientizat cât de important este să controlezi ONG-urile dintr-un alt stat. Pentru că, recent, la el în ţară se vorbeşte ca organizaţiile din Ungaria care sunt sprijinite din străinătate să fie obligate să declare public asta şi chiar să fie supraimpozitate. „Dacă Guvernul Român ar alege să copieze acest model maghiar, atunci primele care ar avea de suferit în România sunt ONG-urile maghiare care primesc foarte mulţi bani din Ungaria”, constată cu ironie Sipos. În replică, reprezentanţii maghiarilor de la noi nu văd nicio neregulă în finanţarea externă a propriilor fundaţii. „Eu zic că e foarte bine că au crescut finanţările. Nu e nicio problemă că vin nişte bani în plus. În fond, vin în România şi investesc în nişte probleme serioase. Ne-a ajutat Dumnezeu că avem acum un prim-ministru în Ungaria, Victor Orban, care sprijină maghiarii de peste hotarele Ungariei. Până atunci, ştim că aveam nişte guverne comuniste care nici nu au vrut să ne recunoască pe noi ca fraţi de-ai lor”, acuză deputatul Jozsef Kulcsar-Terza.
Propagandă pentru Ţinut cu sponsorizarea Loteriei
Românii din Covasna sunt însă sceptici în privinţa bunei intenţii a celor care trimit aceste finanţări. „Avem un alt stat care se implică financiar, propagandistic în România. E nevoie ca toată clasa politică de la Bucureşti să înţeleagă faptul că lucrurile au ajuns prea departe”, semnalează jurnalistul covăsnean Dan Tănasă. Dar dacă ar fi vorba de o implicare „propagandistică”, cum bănuieşte Tănasă, ar fi nevoie ca ei să deţină şi mijloace de comunicare în masă. Iar Ungaria a făcut rost de câteva în Transilvania. În 2011, o fundaţie înfiinţată cu un an înainte la Budapesta, „Fundaţia pentru Presa de Pretutindeni”, a preluat cel mai mare trust de limbă maghiară de la noi. De unde a avut bani? Un document intern ne arată că aceeaşi fundaţie, cu puţine luni înainte, a primit din partea loteriei maghiare o sponsorizare de 250 de milioane de forinţi, echivalentul a 800.000 de euro. Presa achiziţionată are un discurs pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. De altfel, în faţa sediului a două dintre redacţiile cumpărate la Gheorghieni, am găsit fluturând în vânt steagul Ţinutului Secuiesc.
