Cadou de Sf. Nicolae pentru toti romanii: intrarea gratuita la Bojdeuca, cel mai vizitat punct muzeistic al Iasiului

Poftiti de vedeti casuta de poveste a marelui povestitor Ion Creanga de la Iasi, acolo unde Ion Creanga asteapta reintrupat printr-o holograma! In ziua de Sf. Nicolae, ca un cadou pentru toti copiii, dar nu numai pentru ei, intrarea la Bojdeuca lui Ion Creanga din cartierul Ticau, din Iasi, se va face fara plata! Mai mult, in pragul “gospodariei” va asteapta chiar Ion Creanga “re-intrupat” cu aceasta ocazie din fire si fibre…electronica. Pentru cine nu stie, Bojdeuca lui Creanga de la Iasi este cel mai vizitat punct muzeistic al Iasiului. E cautat, pe langa romani, de turisti de peste hotare (vezi foto - cartea de oaspeti), ca sa nu mai spunem ca niciun moldovean de peste Prut nu-l rateaza. Asadar, Muzeul National al Literaturii Romane Iasi va invita duminica, 6 decembrie, cu ocazia sarbatorii de Mos Nicolae, sa va bucurati de o experienta unica de vizitare la Muzeul „Ion Creanga” (Bojdeuca). Muzeul si Libraria de la Bojdeuca vor fi deschise publicului in intervalul orar 10.00-17:00. Punctul de atractie il constituie holograma scriitorului Ion Creanga. Imaginea scriitorului este redata de cunoscutul actor de teatru si film Teodor Corban, finalist in cursa pentru „Ursul de argint” din cadrul Festivalului International de Film de la Berlin, pentru interpretarea din filmul „Aferim!”. Teodor Corban a mai jucat si in filme de referinta precum „A fost sau n-a fost?”, „California Dreamin' (nesfarsit)", „4 luni, 3 saptamani si 2 zile”, „Dupa dealuri” sau „Poziția copilului".

Sunt unii care stiu pe de rost toate povestile lui Creanga

O casuta simpla, cu “ferestile” cat palma, ascunsa intre dealurile Sarariei si ale Sorogarilor. Asta e Bojdeuca din Ticaul Iasiului. Aici putem admira in tacere masuta joasa din lemn cu trei picioare pe care sunt asezate doua castroane flancate de doua linguri din lemn. Parca si asteapta si acum pe Nica Apetrei si pe badia Mihai sa se infrupte din bunatatile ce urmeaza sa fie gatite pentru Craciun. La mica distanta, alte obiecte taranesti, printre care linguroiul, stramosul polonicului, si plosca din care cu mai bine de 100 de ani in urma cei doi isi inmuiau sufletele adapandu-se la focul sacru al spiritualitatii romanesti. In camera "de curat" a povestitorului, lampa daruita de Eminescu lumineaza sufletele celor ce trec pragul in cautarea fiorului pierdut al copilariei. Daca rasfoiesti cartea de impresii asezata langa geam, in cerdac, in bataia umbrei dealului, realizezi ca intre Tokio, Chisinau si Falticenii Sucevei distantele sunt mici. "Sunt unii care stiu pe de rost toate povestile lui Ion Creanga. E o incantare sa vezi prospetimea si pofta lor de a cunoaste tot ce e legat de viata scriitorului", ne-a spus unul dintre muzeografi.

Istoric. Bojdeuca este primul muzeu inchinat unui scriitor roman in Romania

Casa memoriala se afla intr-o zona abrupta a orasului, chiar curtea larga a bojdeucii fiind situata in panta. Bojdeuca este primul muzeu nchinat unui scriitor roman. Casuta a fost construita in anul nasterii lui Creanga, 1836, si a fost casa de inchiriat pana in 1879, cand scriitorul o cumpara pentru 50 de galbeni austrieci. Aici a scris intreaga opera la indemnul lui Mihai Eminescu, aici a si murit pe 31 decembrie 1889. Un secol mai tarziu, in 1989, au fost inaugurate amfiteatrul si pavilionul documentar, cu biblioteca ce contine fondul de carte Creanga. Pe soclul celei de-a doua sculpturi ce-l reprezinta pe povestitor, situat de-a dreapta cararuii ce se indreapta spre casa, opera realizata de sculptorul Eftimie
Barleanu, este trecut: "ia, am fost si eu un bot cu ochi, o bucata de huma insufletita din Humulesti". In cartea de impresii se gasesc parerile turistilor sositi in vizita, din tara sau strainatate, China, Japonia, Germania, Franta si chiar tari arabe. Dintre lucrurile valoroase aflate in bojdeuca amintim tabloul facut in timpul vietii povestitorului si care a stat multa vreme la Uniunea Scriitorilor, in biroul lui George Calinescu. In tablou se vede ca Ion Creanga era un urias blond de peste un 1,85 metri si 120-130 de kilograme, spre deosebire de Eminescu, care era scund". "Este un loc deosebit de frumos si as vrea sa locuiesc eu aici", scrie in cartea de impresii Costina Ioana Andrici, clasa I; "Am recapatat aici o parte din copilarie, cu poeziile lui Eminescu si povestile lui Creanga", scrie altcineva in numele unui grup de romani din regiunea Timocului, fosta Iugoslavie.

Foto: Cristinel C. Popa