x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională. Școli profesionale ca pe vremea lui Creangă

0
Autor: Alex Nedea 30 Iun 2017 - 13:30
Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională. Școli profesionale ca pe vremea lui Creangă
Vezi galeria foto


Să treci pragul unei şcoli profesionale româneşti e o experienţă la fel de tristă ca vizita la un cimitir. Proporţiile dezastrului din învăţământul românesc se văd în pereţii, în podelele, în ferestrele şi în dotările acestor instituţii de învăţământ. Copiii sunt nevoiţi să vină cu scule de acasă, profesorii fac cheta pentru materiale de sudură, iar autorităţile se acoperă cu proiecte roz pe hârtie.

Pe peretele atelierului de practică stă sprijinită o jumătate de panou pe care se mai poate citi: „...profesionale... e liceu profil”. „Uitaţi ce a ajuns învăţământul profesional: exact panoul de aici!”, arată revoltată Cerasela Băltăreţu, director adjunct la o şcoală profesională din centrul ţării. A acceptat să primească presa în interiorul şcolii sale şi să ne arate starea jalnică în care se află doar cu condiţia de a nu publica numele unităţii de învăţământ. Îi este teamă că părinţii vor înceta să îşi mai înscrie copiii aici, iar astfel ei vor muri. Numai că toate şcolile de profil din ţară sunt în aceeaşi situaţie. Căci, de ani de zile, România alocă sume ridicol de mici pentru investiţii în această formă de învăţământ. Pentru echipamente şi renovări, se cheltuiesc doar cinci procente din toată suma alocată învăţământului profesional şi tehnic. Este cel mai mic nivel de finanţare din toată Uniunea Europeană. Dăm pentru şcolile profesionale doar 0,6% din PIB, adică în jur de 900 de milioane de euro.

Frigul din oasele elevilor

Cerasela Băltăreţu tremură de indignare. De fiecare dată când vede atelierul de practică, îşi amintește cât s-a zbătut pentru renovarea clădirii și cât de inutil a fost totul. Locul arată astăzi la fel ca un grajd abandonat. Prin geamurile sparte intră nestingherit gerul. Doar caloriferele uriaşe, care stau încinse tot timpul pe timp de iarnă, mai înmoaie aerul din încăpere şi copiii îşi mai pot descleşta degetele de pe mânerul ciocanelor sau al pilelor. Dar şi aşa, de multe ori temperatura din încăpere măsoară câteva grade sub zero.

„Geamurile nu ar fi o problemă să le schimbăm, dar tot pătrunde frigul, pentru că structura e de aşa natură că intră prin pereţi, pe la uşă. Uitaţi cum e aici”. Directoarea bagă mâna prin găurile unuia dintre pereţii care ar fi trebuit să separe camera de o alta dezafectată. Suntem la începutul primăverii şi asistăm la cursuri de lăcătuşerie. Măsurăm temperatura în încăpere: -4 grade.

În sală sunt vreo 20 de elevi lucrând zgribuliţi, cu umerii ridicaţi deasupra bărbiei. Zgribulită e şi directoarea adjunctă: „Stăm de 15 minute aici şi deja îmi e frig. Imaginaţi-vă că ei stau aici şase ore”. Ia între palme mâna unui elev: „Uitaţi-vă, are mâinile reci!”. Băiatul poartă o salopetă subţire şi dedesubt trei pulovere care îi ţin de cald şi afară, şi la ore. 

Investiţii făcute acum 100 de ani

Frigiderul pe post de atelier arată jalnic. Pe jos, resturile de mochetă indică faptul că cineva, cândva, s-a preocupat pe ce calcă elevii. Dar mocheta a început să se roadă în urmă cu zeci de ani și astăzi podeaua e aproape complet decopertată. Se vede cimentul fundaţiei. „Uitaţi-vă cum arată bancurile noastre!”, exclamă directoarea şi scoate scânduri putrede dintr-o masă unde fusese prinsă o menghină. La un astfel de banc lucrează Lucian, din clasa a 9-a. Ar trebui să construiască un ciocan dintr-o bucată de fier tăiată dintr-o bancă veche. Stă cocoşat deasupra piesei prinse în menghină şi trece apăsat cu pila peste bucata de metal, scoţând un scârţâit jalnic. Dar, oricât se chinuieşte, pare să nu avanseze în niciun fel. Pentru că pila cu care lucrează e netedă ca în palmă, zimţii sunt tociţi, iar şcoala nu are altă sculă să îi dea. Se străduieşte de câteva ore şi se uită cu jind la colegul de lângă el care aproape că şi-a terminat ciocanul. El a venit cu pilă nouă, de acasă. „Eu m-am apucat să fac ciocanul odată cu colegul. Dar nu am reuşit să fac decât un colţ. E foarte trist. Nu avem lucruri cu care să lucrăm şi ar trebui să cumpărăm din banii noştri. Am avut și eu pila mea, dar s-a stricat şi am ajuns tot la asta”. Asta e singura lecţie garantată pe care o predă şcoala românească: sărăcia. Atelierul a devenit un loc al donaţiilor, unde profesori şi elevi deopotrivă sunt nevoiţi să vină cu materiale de lucru de acasă. „Mai vin copiii de acasă cu tablă”, zice Cerasela Băltăreţu, „aduc două plăcuţe şi «Hai să le găurim!». Ultimele dotări, dacă le pot numi dotări, au fost în 2014, când am primit nişte pile şi nişte ciocane. Degeaba ne dau scule dacă nu ne dau şi materiale. Pentru materiale noi ne zbatem foarte mult, ne ducem cu miloaga de colo-colo”. 

Fonduri europene, misiune imposibilă

Directoarea adjunctă a tot încercat să schimbe faţa atelierului de practică din şcoala ei. A fost tot timpul convinsă că nu poate să lase lucrurile aşa şi să se mulţumească să dea vina pe sistem. Un astfel de atelier îi alungă elevii și îi condamnă pe ei la dispariție, ca instituție de învățământ. „Când noi ne facem promovarea şcolii şi vin părinţii, şi eu le arăt atelierul ăsta, ce se întâmplă? Dumneavoastră v-aţi trimite copilul să înveţe într-un atelier ca ăsta? Altceva ar fi să fie un atelier cu ciment frumos, cu bancuri noi, să fie cald, şi alta e când vin copiii în promovare şi eu le arăt atelierul ăsta”. Cu gândul ăsta, Cerasela Băltăreţu s-a tot zbătut să schimbe lucrurile, dar efortul său a fost până acum în zadar. Mai întâi a încercat cu fonduri europene: „Se spune tot timpul: «Accesaţi fonduri!». Am tot urmărit programele şi, cum am prins o axă deschisă, cum ne-am apucat să facem un proiect. Dar e foarte greu să te califici, sunt o mie şi una de condiţii”. În paralel, a făcut cărare la Consiliul Local. „La primărie, de fiecare dată facem demersuri, şi de fiecare dată ne zic că se va face. Au venit, au măsurat, ne-au arătat ceva frumos: «Uite, aşa va fi!». Dar nu s-a întâmplat nimic din 2014. Tot vin, fac poze şi nu se întâmplă nimic”. Am mers şi noi la primărie să vedem ce se întâmplă. Și, deloc surprinzător, și nouă ne-au zis că va fi ceva frumos. Dar nu acum. „Pentru aceste ateliere sunt o serie de investiţii incluse în portofoliul de proiecte, sunt proiecte deja elaborate care vor intra în execuţie anul acesta. Anul trecut nu au fost fonduri. Pe de altă parte, vom face demersuri pentru asigurarea co-finanţării şi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală derulat prin Ministerul Dezvoltării”, ne spune şeful Departamentului Investiţii de la primărie.

Până se vor găsi bani pentru investiţii, Cerasela Băltăreţu şi şcoala ei aşteaptă. Aşteaptă şi oraşul a cărui economie bate pasul pe loc în lipsa profesioniştilor bine pregătiţi care să le ocupe locurile de muncă vacante. „Să ştiţi că cerere de meseriaşi este cum nu am avut niciodată. Anul trecut nu mai făceam faţă solicitărilor din partea service-urile auto care ne cereau copii să îi angajeze. Dar condiţii să îi învăţăm nu avem. Păi, noi nu avem nici măcar softul acela de diagnosticare pentru maşini, nu avem un stand de frâne! Învaţă la noi ce se învăţa acum o sută de ani, cu scule de acum o sută de ani”.  

Cifră: 0,6% din PIB, adică în jur de 900 de milioane de euro, este suma alocată în România pentru învăţământul profesional. O sumă insuficientă pentru nevoile acestui domeniu

 

Citeşte mai multe despre:   campanie,   jurnalul national,   scoli profesionale

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Povestea cafelei adevărate

Povestea cafelei adevărate
Galerie Foto Zvonurile se adeveresc. Va urma o criză a cafelei. Producțiile compromise din America de Sud vor duce la o adevărată criză a cafelei și mai ales a cafelei de calitate. Costa Rica este, însă, apărată de acesta...

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%
Rata dobânzii la creditele pe termen lung luate de România a înregistrat un nou maxim în luna septembrie, ajungând la pragul de 4%, după ce în luna august aceasta atinsese 3,24%. Potrivit datelor publicate de...

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19
Unele firme de asigurări au schimbat regulile în privința plății daunelor în pandemie. Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) anunță că au fost deja plătite...

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 
Galerie Foto Afacerile din domeniul imobiliar deținute, pe persoană fizică, de partenerul de viață al fostei „blonde de la Cotroceni” par să scârțâie din toate încheieturile. Adrian Alexandrov și-a lichidat, recent,...

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...
Serviciul de email marketing furnizat de