x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cântarea României, defăimarea Occidentului (4) - Sufletul mort al Vienei

6
Autor: Viorel Ilişoi 16 Iul 2013 - 19:50
Cântarea României, defăimarea Occidentului (4) - Sufletul mort al Vienei
Vezi galeria foto


(Continuare din episodul 3)

Lăsăm bagajele la gară. Nu păstrez decât rucsacul cu mâncare. E destul de greu, mă taie la umeri, dar prefer să-l car în spate. Nişte slăninuţă românească, de la Matache Măcelaru, pentru de dimineaţă, l-ar băga în Codul Penal până şi pe un, altminteri, incoruptibil funcţionar de la căile ferate austriece. De fier să fii şi nu poţi rezista la aşa ceva. Noi suntem ziarişti, nu ne permitem să mâncăm pe la restaurante. Am venit cu mâncarea de-acasă. Numai afumături, conserve, uscătură. Bunătăţi de-ale noastre, cu multe E-euri, ca să ţină şi la întoarcere. Avem de mers, totuşi, şase zile cu trenul. Dar bunătăţile noastre ar sta și un an, la soare, fără să se strice.

– Titus, aerul ăsta austriac îmi face o foame de nu te văd.
– Și mie. Putem să ne ţinem respiraţia, dar eu zic că e mai bine, chiar mult mai bine, să mâncăm.
– Știi ce? Dă-l dracului de Schönbrunn, hai să căutăm o terasă, o bancă în parc, ceva. Scoatem frumos haleala din cambuză și, cu toată jena, băgăm la ghiozdan.
– Dragul meu, dar de ce cu toată jena? Eu zic să mâncăm fără nicio jenă.

La bistroul de vizavi de gară

Ochim un bistrou vizavi de gară. Sunt câteva mese scoase pe trotuar, pustii. Herr kellner stă rezemat de perete și răsfoiește o gazetă. E groasă de un deget, cum n-am mai văzut demult în România. Nu putem să ne așezăm pur și simplu și să ne punem pe înfulecat. Nu-i frumos. E drept, călătorului i se iartă multe, dar nici chiar așa. Cerem două cafele. Mici.

– Ba nu, doar una! –  rectifică Titus în ultimul moment, cu un ochi pe lista de preţuri. Eine kleine Kaffee.

Când băiatul vine cu cafeluţa, Titus se justifică:

– Eu sunt bătrân, iar el e gras, amândoi avem probleme cu tensiunea.

Poliglot

Titus se trage din Banat, o rupe în toate limbile de-acasă. Nu cred că și în suedeză. Aflu acum și că bunică-sa era unguroiacă. Parcă mi s-a părut mie ceva la el...  Dar câte nu afli de la Titus dacă îl îndemni la vorbă! De pildă, aflu de ce mergem la Stockholm cu trenul, nu cu avionul: nu pentru că s-a zgârcit Fundaţia la bani, cum am crezut, ci pentru că lui, bătrânului meu prieten, îi este teamă să zboare. De altfel, cu trenul e chiar mai scump.

Chelnerul se scufundă la loc în ziarul lui cât toată presa centrală din România, iar noi ne ocupăm de eine kleine cafelutzen. O dăm de la unul la altul ca pe minge, c-așa-i în tenis. Și, în timpul meciului, mâncăm. Cu multă, multă discreţie, ca niște domni bine crescuţi ce suntem.

Un accept tacit

Cotrobăiesc pe nevăzute cu mâna prin rucsacul abundenţei, pe sub masă, și scot ce nimeresc. O bucăţică de șuncă afumată ridică în aerul Vienei un zepelin nevăzut de mirosuri tari, aţâţătoare. Câţiva trecători încetinesc pasul și ridică nasul în vânt. Un biciclist întoarce capul din viteză.

– Titus, asta e slană ardelenească, de la mama ei. N-o mai obosi atâta, înghite-o cu celeritate, că le trezim ăstora nostalgia vechiului imperiu.

Chelnerul se oprește și el din citit și deapănă cu nările firul de miros din aer. Ne privește cu strălucirea poftei în ochi și ne aruncă un zâmbet amabil, de încurajare, un fel de poftă bună de la distanţă. Pare că la ei, aici, nu e chiar așa de neam prost să vii la cârciumă cu mâncarea de acasă. Când ţi-e foame, scoţi mâncarea din pungă și mănânci – ce atâta fandoseală?

Unde dispar câinii, când dispar?

Într-un tîrziu, terminăm de mâncat și adun cu grijă resturile într-o punguţă. Lăsăm masa curată, cum am găsit-o, că așa e frumos. Mă uit în stânga, în dreapta, pe sub masă... Niciun câine să-i dau resturile! Tot timpul cât am mâncat, mi s-a părut mie ceva în neregulă, dar nu știam ce. Acum îmi dau seama – și aproape că nu-mi vine a crede: am luat masa în oraș, la o terasă, și n-a venit niciun câine să-și bage botul în rucsac, să lingă masa ori să stea cuminte și să te fixeze cu ochii lui de milog, ochii aceia plini de suferinţă care te fac să-ţi rupi de la gură și să-i dai și lui.

În București, de multe ori găsești în farfurie, pe lângă bucata de carne comandată, și o limbă de câine. Gratis. Din partea primăriei. Ieși cu vreo tipă la terasă ca să faci o conversaţie intelectuală, hop!, apare și un maidanez călare pe căţeaua lui; – și încep amândoi să bată apropouri. Fără ajutorul acestor minunate fiinţe lipsite de inhibiţii, totul se poate sfârși, de multe ori, într-o îmbrăţișare rece a ideilor. Bicicliștii din București nu cască gura la pereţi, ca ăștia din Viena, nu ard mangalul în șa. Ei o ţin într-o viteză, ca niște adevăraţi campioni, însoţiţi de haite de câini, la întrecere cu ei. Când ești supărat și nu-ţi spune nimeni o vorbă bună, apare ca din pământ un câine și te lasă să-l mângâi ca să te liniștești. Când nu te mai descurci cu salariul, îţi faci o asociaţie de protecţie a câinilor fără stăpân și începi să primești fonduri din toate părţile. Dacă industria din jurul Capitalei începe să polueze, oprești producţia și aduni maidanezi în halele imense. Așa a apărut Dog Town, un Oraș al Câinilor pregătit pentru zece mii de locuitori. Figurează și pe hărţile Google. Pot să mai apară multe asemenea orașe pentru că în București mai sunt alte zeci de mii de câini. România se poate urbaniza în ritm accelerat; are potenţial. Fiecare bloc, școlile, instituţiile de tot felul, parcurile, pieţele, toate au câinii lor. Unde te întorci, dai de un câine. Și lângă fiecare câine, grupuri dârze de iubitori de animale care îl castrează și îl apără zi și noapte.

Nelămuriri vieneze

Românii – și mai ales bucureștenii – au făcut din prietenia dintre om și câine un fel de a trăi, o civilizaţie aparte. Dacă mi-aș aduce oile de la ţară sau alte animale și le-aș lăsa slobode prin oraș, Primăria m-ar amenda, iar bucureștenii mi-ar sări în cap. Căcărezele pe trotuare și behăitul sâcâitor al oilor ar fi rușinea rușinilor pentru o capitală europeană. Dar câinii sunt iubiţi și ocrotiţi.

Ce fel de ţară o fi Austria asta fără un Oraș al Câinilor? Și ce oraș o fi Viena asta fără niciun câine pe străzi? Se fălește cu capodopere de arhitectură, se dă templu al culturii și al știinţei, se vrea un oraș-muzeu, Olimp pământesc al artelor, buricul civilizaţiei! – și, poftim, nu găsești un câine să-i dai niște resturi! Iar oamenii... ce fel de oameni or fi vienezii ăștia? Oare printre ei n-or fi iubitori de animale? Și dacă sunt, oare ce animale iubesc ei?

Mai privesc o dată în jur, cu speranţa că poate-poate voi zări un maidanez. Măcar unul mic. Degeaba. Orașul nu-mi oferă decât strălucirea lui impecabilă, dar lipsită de viaţă.

Plin de amărăciune, leg strâns punguţa cu resturi și o pun în rucsac. Undeva, cândva, până la Stockholm, punguţa asta își va întâlni câinele.

(Va urma)
Citeşte mai multe despre:   viena

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Anca Dragu și Ludovic Orban, chestionați de președintele Comisiei de la Veneția pe tema revocării Avocatului Poporului

Anca Dragu și Ludovic Orban, chestionați de președintele Comisiei de la Veneția pe tema revocării Avocatului Poporului
Galerie Foto A treia lovitură pe care o încasează majoritatea parlamentară de la București vine chiar de la una dintre instituțiile europene mult invocate de PNL și USR-PLUS, pe vremea când, la guvernare, se afla PSD. Este vo...

PSD promite moțiune de cenzură la sfârșitul lunii. Aritmetica parlamentară arată că au nevoie de încă 30 de voturi

PSD promite moțiune de cenzură la sfârșitul lunii. Aritmetica parlamentară arată că au nevoie de încă 30 de voturi
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că a fost demarată campania de strângere de semnături pentru inițierea și depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului condus de Florin Cîțu. Iar lucrurile...

Străinii învață după manualele românești de sexologie, la noi e materie-tabu

Străinii învață după manualele românești de sexologie, la noi e materie-tabu
Autorul primului Tratat de Sexologie este român, dar România nu a fost în stare să facă o lege a sexologiei. Este marea dezamăgire a profesorului Vasile Niţescu, președintele Societății Române de Sexologie...

Probleme „tehnice” ale educației sexuale în școli

Probleme „tehnice” ale educației sexuale în școli
Scandalul stârnit de subiectul educației sexuale în școli are și câteva probleme de implementare. Una dintre acestea ar fi lipsa efectivă a cadrelor didactice care să poată să predea această materie,...

Klaus Iohannis, cu salariul și chiria tăiate. A vândut, în schimb, de 23 de ori mai multe cărți decât anul trecut

Klaus Iohannis, cu salariul și chiria tăiate. A vândut, în schimb, de 23 de ori mai multe cărți decât anul trecut
Galerie Foto Declarația anuală de avere completată de președintele României, Klaus Werner Iohannis, și publicată pe portalul Administrației Prezidențiale conține mici surprize. Cea mai importantă se referă la casele pe ca...

Parlamentul European va vota joi Legea climei

Parlamentul European va vota joi Legea climei
Parlamentul European urmează să adopte joi noua lege a UE privind clima, proiect care crește obiectivul blocului european de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 de la 40%, la cel puțin 55%...

“Catedrala Țepei” – slujbă tip concert metal combinat cu urlete gen “Peluza Sud”

“Catedrala Țepei” – slujbă tip concert metal combinat cu urlete gen “Peluza Sud”
Galerie Foto Ai cancer și vrei să te vindeci? Ai rămas văduvă și nu știi ce să faci? Te-ai apucat de șpriț în neștire și tragi ca apucatul? Ți-a făcut soacra legături? Sau a intrat dracu’ în tine? Gata, problemele...

Compania familiei fostului director BNR Dolj, încă un contract important de la Guvern

Compania familiei fostului director BNR Dolj, încă un contract important de la Guvern
ACZ Consulting SRL Craiova, societatea deținută de soția fostului director al BNR Dolj Gheorghe Gherghinescu, a fost contractată, pentru a doua oară în câteva luni, de Guvernul condus de Florin Cîțu, pentru a...

„Fiți serioși! România nu avea ce să caute la acest Euro. Își băteau toți joc de noi”

„Fiți serioși! România nu avea ce să caute la acest Euro. Își băteau toți joc de noi”
Galerie Foto Colțul microbiștilor din Cișmigiu este unicul loc unde nu vorbesc decât experții. Anonimi, dar experți. Se laudă că tot ce s-a prevestit acolo s-a și întâmplat 100%. „Niciodată ce s-a spus aici nu s-a...

De ce amigdalele nu trebuie scoase pe bandă rulantă

De ce amigdalele nu trebuie scoase pe bandă rulantă
Interviu cu profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, întemeietor de şcoală în ORL   Destule suferinţe pot apărea în zona ORL, adică nas-gât-urechi. Limpezim...

„Avem Johnson & Johnson și terasa cu mici aproape!”

„Avem Johnson & Johnson și terasa cu mici aproape!”
Deși, inițial, spusese că vaccinarea anti-COVID din Piața Obor va fi reluată abia spre finalul lunii, în perioada 25-29 iunie, primarul sectorului 2 al Capitalei, Radu Mihaiu, s-a răzgândit. Deoarece este...

Culoarea carnetului de partid aduce dezastru în companiile de stat

Culoarea carnetului de partid aduce dezastru în companiile de stat
Supraoptimismul premierul Cîțu care ne asigură că economia își revine într-un V perfect, este contrazis de rezultatele economiei de stat. Acea economie nereformată, unde managerii și membrii consiliilor de...
Serviciul de email marketing furnizat de