Expoziţia războiului de independenţă - Litografii, arme, costume, obiecte personale

Muzeul Municipiului Bucureşti a organizat o expoziţie prin care este prezentată Romania in anii războiului de independenţă (1877-1878).

TABLOU. Aceasta litografie surprinde trecerea armatei romane in Dobrogea din data de 14/26 noiembrie 1878. Ea a fost realizata in secolul al XIX-lea. In acel moment, autoritatile romanesti au preluat oficial administratia Dobrogei in prezenta domnitorului Carol I

Muzeul Municipiului Bucureşti a organizat o expoziţie prin care este prezentată Romania in anii războiului de independenţă (1877-1878).

Cine doreşte să inveţe o lecţie de istorie, dar nu din manuale, poate urca la etajul I al Palatului Suţu. Expoziţia temporară "Romania in anii războiului de independenţă" (1877-1878) şi-a propus să elogieze acest moment istoric. Organizatorii expoziţiei au căutat, pe cat posibil, să fie cuprinse in expunere obiecte care să sugereze evenimentul din deceniul opt al secolului al XIX-lea, care a marcat istoria noastră naţională.

MODA. Printre piesele ce pot fi admirate se numara o rochie cu crinolina, realizata din tafta intr-un atelier european la 1870

CONŢINUT. Pot fi admirate in expoziţie diverse piese muzeistice aparţinand unor colecţii bogate şi variate: arme albe şi de foc, artă plastică, artă decorativă, hărţi şi planuri, grafică, fotografii, medalistică şi alte numeroase accesorii. Multe din aceste valori patrimoniale au aparţinut unor personalităţi politice şi culturale: Carol I, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Nicolae Kretzulescu, Principesa Elisabeta.

"Din bogata colecţie de arme s-au expus cele mai reprezentative piese folosite de armata romană, rusă sau otomană in campania militară sau aflate in posesia Gărzii civile romane. Ele constau in revolvere, carabine, puşti, săbii, baionete şi pistoale, cu un larg areal de fabricaţie: Rusia, Austro-Ungaria, Franţa, Belgia, SUA, Anglia, Germania", spune şeful biroului Organizare expoziţii, prof. Ionel Zănescu. Picturile, litografiile şi piesele grafice redau personalităţi ale vremii, oraşe-porturi de pe Dunăre implicate in conflict, imagini ale Capitalei, activităţi de Cruce Roşie in război, dar şi foarte numeroase imagini de pe campul de luptă din Balcani. Multe din ele poartă semnătura unor pictori şi graficieni consacraţi: N. Grigorescu, Sava Henţia, Carol Popp de Szathmari, Oscar, Obedeanu, Tardeusz Adjekiewicz, E. Stoenescu, D. Pappasoglu. Sculptura este şi ea bine reprezentată in expoziţie. Pe langă unele busturi şi statui sunt expuse pentru prima oară piese unicat: măştile mortuare ale lui M. Kogălniceanu şi Carol I, mainile mortuare ale lui Carol I şi Principesa Elisabeta, lucrate in bronz sau ipsos. Costumele de epocă sunt evocatoare: fracul de diplomat ce a aparţinut dr. Nicolae Ktretzulescu, roba de magistrat a lui C.A. Rosetti, precum şi o tunică de sublocotenent din garda civică. "Medalistica vine să intregească cei 130 de ani de la războiul de independenţă. Numeroase ordine, medalii şi plachete marchează unele evenimente petrecute atunci sau le comemorează pe altele. Dintre ele se detaşează ordinele 'Steaua Romaniei' şi 'Virtutea Militară', medaliile dedicate unor personalităţi precum Carol I, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti şi M. Kogălniceanu sau plachetele evenimentului in sine."

LECŢIE. Prof. Ionel Zănescu vorbeşte despre apariţia războiului ruso-turc şi implicarea ţării noastre in acest conflict: "Eşecul conferinţelor de la Istanbul şi mai ales de la Londra făcuse iminentă declanşarea războiului dintre imperiile rus şi otoman. Diplomaţia romană a urmărit să evite desfăşurarea conflictului militar pe teritoriul Romaniei şi să asigure independenţa şi integritatea teritorială a statului roman". S-au purtat tratative cu Rusia, pentru stabilirea cadrului juridic al trecerii trupelor ţariste prin Romania, intr-un conflict cu Poarta, precum şi condiţiile unei eventuale cooperări militare romano-ruse impotriva Imperiului Otoman. Guvernul roman a decis mobilizarea generală a armatei.

EFECTE. "La 9/21 mai 1877, Camera a votat actul oficial de independenţă. Se incheia o primă etapă a luptei pentru cucerirea suveranităţii depline a statului roman; actul trebuia consfinţit, intărit şi apărat pe campul de bătălie", afirmă prof. Ionel Zănescu. Inaltul comandament rus a cerut intrarea armatei romane in luptă. "Incepand cu 27 august/8 septembrie 1877, armata romană s-a acoperit de glorie in luptele de la Griviţa, Rahova şi Plevna, iar la inceputul anului 1878, aceleaşi victorii au fost obţinute la Smardan, Vidin, Belogradcik, Nicopole şi Lom Palanca. După căderea Adrianopolului şi ameninţarea vădită a stramtorilor şi a Constantinopolului, Turcia cerea negocieri de pace. Armata romană şi-a făcut intrarea triumfală in Bucureşti in ziua de 8 octombrie 1878", conchide prof. Ionel Zănescu.

"Grosul armatei romane şi-a concentrat şi organizat dispozitivul de luptă in jurul Plevnei, care, prin poziţia sa strategică deosebită, constituia un nod al comunicaţiilor din Balcani" prof. Ionel Zănescu