Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Institutul Romăn de Cultură şi Cercetare Umanistică, infiinţat in 1930 de istoricul Nicolae Iorga, e cunoscut de veneţieni drept "Casa Romena".
Soluţie - Institutul Cultural de la Veneţia: "vindecarea prin cultura"
Institutul Romăn de Cultură şi Cercetare Umanistică, infiinţat in 1930 de istoricul Nicolae Iorga, e cunoscut de veneţieni drept "Casa Romena".
O casă, da, dar intr-un palat din secolul al XVI-lea, pentru că institutul este adăpostit in Palatul Correr din Piaţa Santa Fosca, spaţiu cumpărat de statul romăn interbelic prin donaţii particulare şi rămas, pănă azi, unica proprietate cu această destinaţie din Veneţia. Intenţia lui Iorga era de a forma cunoscători ai artei italiene care să dea valoare culturii romăneşti "acasă şi in lume".Â
"Activitatea ştiinţifică a Institutului, azi, cuprinde două mari dimensiuni" - ne-a declarat directorul ad-interim, dr Monica Joiţa. "E vorba, in primul rănd, de păstrarea dimensiunii academice, inaugurate de Iorga, iar aceasta se reflectă in găzduirea şi indrumarea bursierilor «Nicolae Iorga», in cele două publicaţii, «Anuarul» şi «Caietele Casei Romăne din Veneţia». Dimensiunea culturală e concretizată in organizarea de manifestări specifice, conferinţe, concerte, expoziţii, mese rotunde. Programul din acest an a fost concentrat pe un ciclu de conferinţe - numit «Veneţia şi Italia. Veneţia - o punte intre Italia şi Orientul Europei», la care au fost invitate personalităţi ale spaţiului academic italian, ca şi pe participarea romănească la Bienala de Artă de la Veneţia."
Â
Cum ne integram? Din păcate, Romănia nu e percepută cum se cuvine in Italia, mai ales raportat la marile sale valori culturale. Monica Joiţa a monitorizat presa apărută in Italia după 1 ianuarie 2007, in incercarea de a inregistra ecourile integrării Romăniei in UE. "Ecourile au fost dezamăgitoare. Accentul a fost pus pe o problematică socială acută: integrarea emigranţilor romăni, deveniţi concitadini ai italienilor. Referirile la cultura noului membru al UE aproape că au lipsit. Singura referinţă, in La Reppublica, a fost legată de «latinitatea noastră comună»... şi era dată o poză a lui Decebal. In rest, mă tem că publicul italian nu cunoaşte foarte mult despre acest spaţiu." Este clar că nu putem cere inţelegere in probleme de imigraţie italienilor simpli, care văd Romănia doar prin spectacolul ţiganilor de la periferia marilor oraşe din peninsulă. De aceea, rolul institutelor culturale romăne din Italia ar fi de a pătrunde in spaţiul cultural italian - in cel elitist, dar şi in cel al maselor - printr-o ofensivă a valorilor culturale romăneşti. "Una din cauzele proastei percepţii a Romăniei, ne spune dr Monica Joiţa, a fost faptul că in Italia, ca şi in alte ţări ale UE, s-au inregistrat mari frămăntări in plan social şi cultural. Formarea unui spaţiu social, cultural şi geopolitic european este deci in plină mişcare, şi noi, ca nou-membru al UE, trebuie să ne adaptăm inclusiv la aceste transformări aflate in curs."
Diaspora de pe "terra ferma". O realitate: in Veneţia istorică, lagunară, nu găsim o diasporă romănească propriu-zisă. O atare grupare se află insă pe "terra ferma", in oraşele industriale din jurul Veneţiei. "O dată cu integrarea Romăniei in UE, atenţia Institutului a fost mai mult indreptată asupra acestui public-ţintă, cu caracter special", precizează dr Monica Joiţa. "Deocamdată, relaţiile noastre au inceput cu parohiile romăneşti de pe «terra ferma». Preoţii s-au dovedit deosebit de receptivi şi puterea lor de convingere in răndul romănilor e deosebit de mare. Vin incet-incet primii membri ai comunităţii romăneşti din jur, şi aceştia nu sunt doar romăni din Romănia. Dar şi basarabeni din Republica Moldova..." Inceputul a fost făcut la Veneţia. Cu siguranţă că acest lucru nu va aduce rezolvarea marilor probleme ale comunităţii romăneşti din Italia. Dar ţara trebuie să facă dovada că-i pasă de cetăţenii ei, chiar şi atunci cănd acestora nu le (mai) pasă.
Â
Â
Romănia, invitat de onoare la Carnaval
"Casa Romena" este o prezenţă activă la Veneţia. La 21 noiembrie a avut loc vernisajul expoziţiei "Sibiul in gravurile lui Hans Hermann" (cu concursul Muzeului de Artă din Braşov). Tot miercuri, Irina Băldescu, fost bursier "Vasile Părvan" al statului romăn, a lansat volumul "Transilvania medievale. Le città fondate di Sibiu, Bistriţa, Braşov, Cluj", tipărit la Editura Bonsignori din Roma. A doua zi, preşedintele Asociaţiei Romăniştilor din Italia, profesorul Lorenzo Renzi (Universitatea din Padova), a susţinut o conferinţă cu tema "Locul limbii romăne intre limbile romanice". Şi tot din Cetatea Dogilor ne mai vine o veste bună: prin intermediul Institutului de la Veneţia, Primăria a acordat Romăniei statutul de invitat de onoare la ediţia din 2008 a Carnavalului.
