Sarbatoarea Vinului cu pastrama si tulburel

05 Oct 2004 • 00:00

Vinul romanesc nu se vinde sub marca nationala. "Vinul poate sa fie grozav, dar daca nu are ambalajul potrivit si o reclama pe masura, stai cu el in batatura. Oamenii cumpara astazi eticheta, medalie, vin in ulcea, servit in costum popular". Sub aceasta deviza a debutat anul acesta Sarbatoarea Vinului.

RALUCA CURTEANU

Fara un motiv anume, Sarbatoarea Vinului la Valea Calugareasca a inceput in toiul noptii de joi spre vineri. Singura explicatie ce ni s-a dat a fost: "Nu ar fi avut nici un farmec daca ar fi avut loc ziua, se stie ca noaptea e rost de petrecere si oamenii vin curiosi". Bine gandit, pentru ca intr-adevar aproape 1.000 de podgoreni l-au intampinat pe Bacchus - zeul vinului - in poarta ICDVV-ului (Institut de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie). Un Bacchus falnic, cu o palarie infasurata in panglici colorate si frunze uscate, cu roba alba si pelerina rosie de matase si... adidasi - un zeu modern! In mana, asa cum ii sta bine unui zeu al vinului, tine o ulcica din care soarbe mai mereu, iar apoi spune cu nesat "In vino veritas!".

NOAPTE VESELA. Cateva artificii, torte in jurul zeului, felinare de bostan, cu chipuri vesel cioplite, o voce ragusita ce striga ca din fundul unui butoi: "La multi ani 2005" si... sarbatoarea poate incepe! Bacchus tine o scurta cuvantare prin care-si exprima multumirea ca si in acest an se afla printre podgoreni, saluta "publicul minunat" si incheie cu promisiunea ca va fi aici si la anul. Trei preoti sfintesc butoiul cu vin si apoi impart oamenilor pahare de plastic pline pe jumatate cu vin. Imbulzeala, pentru cateva minute: "E vin sfintit, te vindeca de boli si te pazeste de rele!" - isi indeamna o bunica nepotica sa guste. Unii "gusta" mai mult, probabil sa se asigure ca efectul de "medicament" al vinului va tine pana la anul.

PUSTIU. O ora mai tarziu, locul se golise. Ramasese o scena dezolanta si scheletele unor standuri "decorate" cu pahare albe de plastic, starcite in picioare, cu hartii mototolite, in vreme ce dintre stalpii viei zambeau demonic cativa dovleci crestati, cu barbi hazlii de ceara scursa.

NEMULTUMIRE

"Valea Calugareasca este inima patriei vinurilor rosii din Romania. Cam paraginita aceasta patrie a vinului rosu! Ma refer la dealurile de unde a disparut vita-de-vie, la imbatranirea fondului viticol, la faptul ca, dupa 15 ani postrevolutionari, economia de piata inca sta la usa producatorului autohton"

INCREDERE

"Sarbatoarea Vinului poate fi primul pas pe drumul catre renasterea moderna a viticulturii, un reper care sa atraga oamenii satui de asfaltul incins al marilor orase, dornici sa vada cu ochii lor cum se face tulburelul, sa se imbete cu vin si soare. Totul, bineinteles, pe bani" - Mircea Matei, organizator media

Fast abia a doua zi

Dupa noaptea "incendiara", prima zi a festivalului a apartinut localnicilor care, totusi, nu s-au inghesuit sa "sarbatoreasca". Nici macar prezenta anuntata a vedetei de muzica populara Ileana Ciuculete nu a strans mai mult de o mana de oameni in fata scenei.

DOAR PENTRU PRIVIRE... Primul stand oferea privirii produse din vanat: carnati de urs si de mistret, muschi de caprioara si branza de burduf in coaja de brad. Deasupra gramezii de carne, o sticla cu licoare rubinie: un pelin - vin digestiv din 12 plante. Pe pamant, odihneau cateva borcane cu muraturi de ciuperci, gogonele, struguri si mere. Reteta este secreta si nimic nu e de vanzare. Frumusetea produselor este doar pentru a-ti trezi pofta si a vizita restaurantul asezat intre viile "calugaresti". Legenda spune ca pe aceste locuri au existat din timpuri vechi schituri si manastiri, unde se cultiva vita-de-vie si se facea vin pentru impartasanie.

POFTA POTOLITA. Standurile celor peste 15 societati care si-au etalat produsele nu au fost asaltate de vizitatori. Cele mai solicitate au fost gratarele, de unde, pentru numai 12.000 de lei, puteai cumpara un mic, o felie de paine si o lingurita de mustar. La festival, "regina gustarilor" a fost insa pastrama de oaie, gratar sau frigaruie, care facea tot 35.000 de lei. Langa ea, un must rubiniu cu 5.000 de lei paharul sau un vin nou direct din butoi, dar cu pret dublu fata de must. Pentru cei mai plini de chef exista si un butoi de tuica de prune - 80.000 de lei litrul. Trecere au avut si standurile cu produse de artizanat. Ce-i mai bun decat un vin ghiurghiuliu baut pe nerasuflate dintr-o ulcica de lut, ce pastreaza racoarea pamantului?

FITE DE ORAS. Sambata abia, se poate spune ca sarbatoarea a inceput. Convingerea organizatorilor ca orasenii satui de mirosul asfaltului incins vor prefera sa petreaca la un mic si un pahar de vin s-a adeverit. Sobrietatea ochelarilor de soare, a telefoanelor mobile si a borsetelor din piele neagra contrasta puternic cu veselia costumelor populare de pe scena. Cu toate acestea, multumirea si voia buna a orasenilor era tradata de pofta cu care muscau dintr-un mic sarat si putin ars, dar cu iz de sarbatoare.

VINURI NOBILE

Pentru ca este patria vinurilor rosii, la Valea Calugareasca se cultivau in primul rand soiurile binecunoscute: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Burgund. Urmeaza soiurile pentru vinuri albe, atat de apreciate pentru vigurozitatea sau delicatetea lor: Feteasca Alba, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Pinot Gris si delicatul Muscat-Ottonel. Sa nu uitam printesa Tamaioasa Romaneasca, o adevarata opera de arta!

DRUMUL VINULUI

Sarbatoarea s-a desfasurat sub patronajul: Primariei Valea Calugareasca, Consiliului Judetean Prahova, Camerei de Comert si Industrie Prahova, Directiei Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara Prahova. Este considerata ca fiind cea mai importanta manifestare a traseului agroturistic national si international "DRUMUL VINULUI - DRUMUL VOIEVODULUI"; traseu care reuneste localitatile viticole prahovene, incluzand crame si monumente istorice, traseu intrat deja in circuitul turistic national si international. Acest circuit turistic a fost lansat la initiativa Consiliului Judetean Prahova.

STIINTA SI TEHNOLOGIE

In anul 1950 a luat fiinta Statiunea experimentala de cercetare hortiviticola la Valea Calugareasca, a doua unitate de profil din tara la acea vreme. In 1967 ea se transforma in ceea ce astazi poarta numele de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca, institutie publica care desfasoara activitate stiintifica fundamentala si aplicativa, precum si dezvoltare tehnologica in sectorul viti-vinicol. La nivel zonal, pe cca. 14.500 de ha din podgoria Dealu Mare, institutul urmareste si recomanda tehnologiile de cultura a vitei-de-vie precum si metode de vinificatie. Activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica se realizeaza in laboratoarele si campurile experimentale proprii. Garantia rezultatelor activitatii de cercetare este materializata in productia proprie a unor vinuri de exceptie.