Pilulele „farmaciștilor” de talcioc. Nu se știe ce substanțe conțin

 Profitul naşte monştri, chiar şi atunci când la mijloc este vorba de vieţile altor oameni. Suplimentele alimentare sunt numeroase pe piaţa românească, însă puţine dintre ele au aprobările autorităţilor din domeniu de a fi vândute cetăţenilor. Cu toate acestea, cine vrea să facă afaceri cu pilule minune, o face nestingherit. Controalele sunt rare, specialişti - aproape deloc, iar interesul - zero. Aşa se face că prin pieţe şi târguri găseşti de multe ori tarabe sau chioşcuri pline cu fel de fel de pastile şi prafuri care ori îţi promit că te vindecă de orice, ori te ţin tânăr 100 de ani.

Am fost curios să aflu care sunt efectele reale ale acestor suplimente alimentare, dar mai ales de specializările şi competenţele celor care le vând. Am pornit la vânătoare de pilule-elixir şi prima mea oprire a fost în talciocul de lângă un târg auto din Capitală. Pe o tarabă, alături de detergenţi, cafea şi dulciuri aduse din străinătate stăteau rânduite mai ceva ca la farmacie flacoanele cu pastile – suplimente nutritive. De pe ambalaj nu înţelegeai nimic, asta dacă nu cumva ai cunoştinţe de chineză, japoneză sau ceva hindi, aşa că am întrebat specilistul care le vinde.

„Astea, pastilele astea, ce sunt?
Alea pe care ai pus mâna sunt pentru prostată, bune rău, te scapă de cuţit. E americane!”

Cuvântul negustorului, un bărbat cu lanţ gros de aur la gât, masiv, tuns scurt şi cu cercei în urechi, ar trebui să fie garanţia supremă pentru produsele de pe tarabă. Îndrăznesc totuşi să mai pun câteva întrebări.

„Păi, cum se iau astea? Că nu se înţelege nimic. Ai prospect la ele? Trebuie vreo recomandare?
Te intereasză să cumperi?
Pentru prostată nu prea, dar întrebam şi eu...”

Vizibil iritat de insistenţa şi întrebările mele, omul, care la începutul discuţiei s-a arătat deosebit de amabil, a devebnit ursuz. L-am întrebat totuşi dacă nu are ceva pentru dureri musculare, pentru că aş dori să cumpăr. Oferta a venit aproape instantaneu.

„Astea sunt bune, sunt pe bază de mărar.”

25 de lei am dat pe tubul de pastile şi am profitat de această tranzacţie pentru a-l mai descoase puţin pe comerciant.

„Şi cumpără lumea pastile de astea?
Cumpără, că ştiu să le vând. Nu sunt pastile, pastile. Astea sunt suplimente. Cumpără mai ales ăştia bătrânii.
Şi dumneavoastră ştiţi ce să le daţi, adică sunteţi medic sau...?
Nu, nimic. Sunt suplimente, deci se iau câte trei pe zi şi atâta tot. Lumea e tare mulţumită de ele.”

Am plecat, cu pastilele în buzunar, fără vreun gând să le bag în gură, în piaţa Obor din Bucureşti. Intru într-un chioşc ce spune că vinde produse naturiste, cer ceva de durere de cap, iar vânzătorul îmi prezintă cam şase sortimente de pilule. Teoretic, omul mi-a dat de ales, practic însă mă îndemna să le iau pe toate.

„Vă spun, dumneavoastră trebuie să urmaţi tot programul, de detoxifiere, de curăţare a colonului. Asta e problema, vă spun. De asta vă doare capul.”

Ca un cumpărător de bună credinţă, am pus câteva întrebări înainte de a da banii pe o sacoşă de pastile, e drept frumos colorate. Pe etichete scria în româneşte doar din ce plante sunt făcute. Atât şi nimic mai mult.

„Cum acţionează astea? Adică ce substanţe au în ele, ca să ştiu şi eu ce iau...
Substanţe naturale, totul natural
Bun, natural, natural, dar şi ciupercile otrăvitoare sunt naturale, dacă e să o luăm aşa...
Nu domnule, substanţe naturale alese, n-aţi văzut atâtea reclame despre astea naturale?”

Cu astfel de răspuns, vânzătorul nu m-a convins să-i cumpăr marfa. Am plecat totuşi la Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA), autoritatea din România care certifică astfel de pilule. Le-am arătat ce-am cumpărat din talcioc, iar oamenii aproape că şi-au făcut cruce. De asemenea, am aflat, că piaţa este atât de mare încât autorităţile de la noi nu au capacitatea să o controloze decât într-un procent de 30%. Mai mult, producătorii şi importatorii sunt cei care trebuie să solicite IBA pentru certificarea suplimentelor alimentare, dar cei mai mulţi nu o fac. Aşa că de cele mai multe ori, în acele pastile s-ar putea găsi substanţe extrem de periculoase.


„Acel produs poate să conţină substanţe sau reziduuri extrem de toxice. În plus, chiar dacă este natural, nu toate substanţele din plante fac bine tuturor. E posibil ca cineva să fie alergic la un compus, astfel intră în şoc anafilactic şi poate chiar să şi moară”
Ruxandra Constantina, medic apifitoterapeut

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”