x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Telega, Țara aurului alb, Țara aurului negru

0
Autor: Florian Saiu 03 Sep 2021 - 07:30
Telega, Țara aurului alb, Țara aurului negru
Vezi galeria foto


De-a lungul unui râușor capricios, Sărata, s-a înfiripat în cursul secolelor o comunitate ce și-a câștigat pâinea mânând vitele pe culmile Măceșului, ale Ciobului ori ale Grâușorului. Apoi, zăcămintele de sare, exploatate și transformate în aur departe, până-n hăurile asiatice ale Imperiului Otoman, i-au rezervat acestei vetre românești un nume, pe când păcura dibuită în pântecul lutos și extrasă încă din secolul al XIX-lea i-a conferit statut și stare. Înfloritoarea Telega, pe plaiurile căreia primul rege al României, Carol I, și-a căutat loc bun pentru a-și sumeți castelul, licărește astăzi, fantomatic, printre pădurile înfășurate în primele toane ale toamnei.

 

Telega e și nu e. Cine-i Telega? Satul-zăcământ din vremea Basarabilor care, alături de Slănic (Prahova), asigura aurul alb Țării Românești și umplea vistieria voievozilor? Ori țarina de muls a turcilor, a nemților, a rușilor, a tuturor veneticilor lacomi de pradă? Cine a fost Telega? Moșia în sânul căreia au fost înfipte primele sonde din țară în goana războiului după aurul negru? Sau ocna în care a fost închis Iancu Jianu? Cine-i Telega acum? Refugiul mut al bucureștenilor și al ploieștenilor sleiți de claxoane și roiuri de boli? Ori poate căminul părăsit al mlădițelor crescute din apa Sărății și agățate astăzi, întru rod, pe alte maluri, străine văi, nebune Tamise, Sene și Paduri? Telega, privită în ochii ei verzi, împrăștiată în comori secate, este astăzi o amintire afumată de focurile răzlețe ale grătarelor de vacanță. O inimă care zvâcnește surd pe altarul schimbării. Luată la pas, Telega digitalizată, Telega globalizată seamănă izbitor cu un copil care abia își mai (re)cunoaște moșii și babele, sosit în pripă să adulmece miezurile sărbătorilor, să apuce tot ce-i curat și să fugă departe în mașini cândva scumpe, lepădate de alții. Ascultată cu urechea lipită de livezile prăbușite în bălării din care se înalță dezmățul mierlelor la fel ca acum o mie de ani, Telega mai cântă încă, amețită de măreția trecutului. Această ultimă Telegă am ales s-o scriu, celelalte pot fi văzute și povestite de oricine. Inclusiv de romantica Andreea Marin, care, sedusă de satul cu alură de ilustrată, și-a adunat aici liniștile în ziduri cu două niveluri și o terasă.

 

Pelișor, nu Sărățel

 

Ca să nu uit, voi remarca de la început: panglica (prea) zgârcită a șoselei care unește Telega de Ploiești și Valea Prahovei - printre cocoașele dealurilor, nu pe DN 1, unde românilor le crește săptămânal tensiunea, bară la bară, aspirând spre simandicoasa Sinaie - a fost croită încă de la începutul secolului trecut, prin 1906. Atunci a fost construită ruta Câmpina-Telega-Buștenari. La inaugurarea drumului modern săpat de vrednici muncitori bulgari a participat inclusiv primul cuplu regal al României, severul Carol I și îngăduitoarea Elisabeta. Cum așa? Simplu. Tranzitul spre Ardeal, prin Brașov, nu se făcea atunci pe Valea Prahovei, sălbatică și expusă, ci pe ascunsa și domoala vale a Doftanei. Așadar, aici, asupra legendarei Telega, a ridicat mai întâi ochii Carol I cu gândul să-și înalțe un castel. S-a oprit la Melicești, în acele timpuri un cătun idilic ce aparținea de Telega. Lipsa unui izvor zdravăn l-a deturnat pe principele german, care a ales până la urmă, după cum se știe, Sinaia ca reședință. La Melicești a dispus ridicarea unei cruci, la fel ca la Măgura, în Buzău, semn al atenției regale acordate unor vetre mai puțin norocoase. Ca să vezi, dacă ar fi fost vână de apă bună, și nu de sare, n-ar fi existat Pelișorul, ci, probabil, Sărățelul. Telega și-a ținut însă capul sus, doar era, de sute de ani, o moșie privilegiată, înzestrată cu bogății ce-au metamorfozat-o în timp din sat, în oraș, apoi în stațiune balneoclimaterică. Dar să-i dezgolim toate miturile.

 

Un amor l-a salvat pe Iancu Jianu din ocnă

 

Atestată documentar din 1562, pe când la cârma Țării Românești se afla copilul Petru cel Tânăr (1547-1569), fiul Doamnei Chiajna (care deținea, de fapt, puterea) descăpățânat de turci la Konya, Telega reprezenta mina de aur alb a Munteniei. De aici se extrăgea prețioasa sare, cândva monedă pentru plata legiunilor romane. Minereul pleca în teleguțe - de unde și numele așezării - pentru a ajunge până în străfundurile Asiei. Sarea era adusă la lumină prin excavații-clopot ce depășeau în adâncime o sută de metri. Efortul era colosal, poate din acest motiv la îndeplinirea sarcinilor epuizante erau angrenați ocnașii, nefericiții condamnați, pe juste sau injuste judecăți, la muncă silnică pe viață. În ocnele din Telega a fost aruncat, cândva, și haiducul Iancu Jianu. Potrivit legendelor locului - cel puțin două dintre ele -, Iancu s-ar fi eliberat singur din robia grea, convingând și alți amărâți să i se alăture într-un atac viclean asupra supraveghetorilor. O alta pare la fel de credibilă: Iancu Jianu ar fi fost eliberat în 1816 de Tudor Vladimirescu, la acea vreme căpitan de plai la Ploiești. Istoria mare a consemnat însă altceva. Aprigul fiu de slugeri din Romanați ar fi fost salvat de o domniță îndrăgostită, Sultana Gălășescu, domnișoară de onoare la curtea domniței Ralu, fata lui Caragea Vodă. În epocă, un osândit la ocnă putea fi mântuit doar dacă-l lua de soț o boieroaică.

 

Femeile, despărțite de bărbați la băi

 

Dinspre gârla Sărății, odată cu ritmurile unei muzichii deșucheate emise dintr-un iPhone bun la toate, urcă un miros ademenitor de pui la proțap, iar printre șipcile cariate ale gardului se mișcă siluete firave de adolescenți toropiți... Trecutul înghite însă hulpav prezentul firav. După 1900, galeriile de sute de metri în forma literei „T”, botezate „Carol” și „Elisabeta” - se atașaseră oamenii de conducători, ce mai! - au fost lăsate de izbeliște. Dar cu folos. Găvanele sărate ale pământului s-au umplut cu apă. Telega s-a înțesat, în schimb, de turiști în căutare de tratament. Au luat ființă Băile Telega, la mijlocul anilor ’20, un furnicar pestriț și vioi. Gropile cu apă erau compartimentate, într-o parte femeile, fetele și copilele, iar în cealaltă - bărbații, feciorii și băieții. Astăzi, privind stupefiat rămășițele băilor răstignite pe cerul de septembrie (fotografiile mă scutesc de alte comentarii), mi-e aproape imposibil să mai reconstitui imaginea străzii centrale năpădite de popicării, hoteluri și restaurante. În acea epocă, Telega era cea mai populată și mai bogată comună din Plaiul Prahovei. Număra 4.000 de locuitori, aproape cât astăzi, la o sută de ani distanță. Era alimentată cu apă potabilă, beneficia de lumină electrică și trotuare. Avea o grădină publică în mijlocul căreia trona deja Monumentul Eroilor, băi, dispensar, hoteluri, două școli și două biserici. Prezentul ne întoarce un alt obraz, unul zgâriat, înfundat, părăginit, incongruent. Deh, globalizat. 

 

De la șapte societăți petroliere, la un album îngălbenit

 

După febra aurului alb și a băilor minerale ce-au acoperit rănile pământului, la Telega a izbucnit o alta: febra aurului negru, a păcurii care permite astăzi bemveurilor-bărci să taie, cu un bâzâit gros, zările încărcate de pruni de pe muchiile Țânțarului sau ale Călinețului. Satul Buștenari, lipit de coastele Telegii, a fost sufocat de sonde îmbrăcate în lemn ce nu mai conteneau să răscolească țărâna. Petrolul curgea direct la Câmpina ori la Ploiești, în rafinării. Imaginea câmpurilor petrolifere dansând în lumina flăcărilor albastre a alimentat imaginația fraților Tudoran, Radu și Geo (zis Bogza), romancierul și poetul care și-au hrănit copilăria din poveștile buștenarilor. Armata mecanizată a Germaniei aliate (vorba vine) a putut ajunge până la Stalingrad (și) grație păcurii - neplătite nici până în ziua de azi - siluite la Telega-Buștenari. Boomul extracției de țiței a reverberat, firesc, într-o explozie economică ce-a ridicat Telega în slava unui oraș modern. Afacerile mergeau ceas. În 1902, era creată „Societatea petrolieră Buștenari”, care, unită cinci ani mai târziu cu „Societatea Telega-Oil” - Doamne, cum sună! -, avea să dea naștere mult mai cunoscutei societăți „Concordia”. În 1904, exista deja Banca populară „Plaiul Telega”, care funcționa - unde altundeva? - în casa preotului (Stan Popescu). În avântul ei, Telega aduna 1.492 de case, 5.701 locuitori, trei școli primare,  șapte societăți petroliere… Astăzi, privită din vârful acestor mândre amintiri, ce mai înseamnă Telega? Un album cu poze îngălbenite aruncat de vânătorii de chilipiruri imobiliare la coșul istoriei mici, de zi cu zi. Poate, poate nici atât.

 

 

Tinerii s-au împrăștiat în patru zări

 

Potrivit recensământului din 2011, populația Telegii număra 5.523 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 6.465 de locuitori. De remarcat că în perioada de maximă înflorire economică, 1933-1937, în Telega trăiau 5.701 cetățeni. În prezent, deși n-au mai fost efectuate „numărători” oficiale, populația este prinsă într-un acut proces de îmbătrânire, mulți dintre tineri părăsindu-și casele în căutarea unui trai mai bun peste hotare, în țări precum Italia, Spania, Anglia, Suedia... De altfel, abundența proprietăților în mijlocul cărora este înfiptă pancarta cu mesajul „De vânzare” atestă depopularea acestei splendide regiuni subcarpatice.

 

 

Mult a fost, nimic n-a rămas

 

Dupǎ terminarea celui de-al Doilea Rǎzboi Mondial, rezervele de hidrocarburi s-au împuținat, pânǎ la epuizarea lor, în anii ’50, de cǎtre sovietici. În prezent, schelele din Telega și împrejurimi sunt în stare de semiconservare, extrǎgând petrol doar în cantitǎți reziduale. Nici depozitele de sare, exploatate sute de ani, nu mai prezintă interes pentru autorități.  

 

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Telega făcea parte din Plaiul Prahova și cuprindea satele Boșelcești, Buștenari, Melicești și Telega. Apoi, i s-au adăugat și localitățile Doftana și Țonțești

 

Telega se află în zona Subcarpaților de Curbură, de-a lungul Văii Sărata. Așezarea este răsfirată însă și pe dealurile dimprejur (Rotunda, Mărtin, Obârșie, Măceș, Recea, Grâușor, Câlinet, Țânțaru, Ciobu, Plai). Altitudinea medie a localității: 550 de metri

 

Telega și Slănic Prahova au reprezentat, vreme de secole, singurele surse de sare ale Munteniei. Aurul alb - cum mai era numită sarea - era transportat spre București în teleguțe, de unde și numele pecetluit așezării 

 

La Buștenari, sat al comunei Telega, au fost montate primele sonde petroliere din România. Țițeiul era prelucrat în rafinăriile de la Ploiești și Câmpina


 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Exclusiv Jurnalul. Pe frontul COVID, așteptând o butelie cu oxigen liberă

Exclusiv Jurnalul. Pe frontul COVID, așteptând o butelie cu oxigen liberă
„Situația e cam așa: sună pacientul, e bine. Cere să fie testat, are simptome. Te duci, omul nu e roșu – urgență, e galben – trebuie consultat. Te grăbești, mai sunt alți 2.000 de oameni în acea zi care...

Școala Palatină, cea mai frumoasă poveste din tinerețea unui prinț nefericit

Școala Palatină, cea mai frumoasă poveste din tinerețea unui prinț nefericit
România aniversează astăzi un secol de la nașterea Regelui Mihai (1921-2021), prilej să celebrăm acest moment special prin evocarea unora dintre cei mai împliniți ani din existența monarhului, una nu tocmai...

Povestea cafelei adevărate

Povestea cafelei adevărate
Galerie Foto Zvonurile se adeveresc. Va urma o criză a cafelei. Producțiile compromise din America de Sud vor duce la o adevărată criză a cafelei și mai ales a cafelei de calitate. Costa Rica este, însă, apărată de acesta...

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%
Rata dobânzii la creditele pe termen lung luate de România a înregistrat un nou maxim în luna septembrie, ajungând la pragul de 4%, după ce în luna august aceasta atinsese 3,24%. Potrivit datelor publicate de...

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19
Unele firme de asigurări au schimbat regulile în privința plății daunelor în pandemie. Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) anunță că au fost deja plătite...

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 
Galerie Foto Afacerile din domeniul imobiliar deținute, pe persoană fizică, de partenerul de viață al fostei „blonde de la Cotroceni” par să scârțâie din toate încheieturile. Adrian Alexandrov și-a lichidat, recent,...

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...
Serviciul de email marketing furnizat de