x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Veste, poveste (4). Nenea Dumitru, nemuritorul

0
Autor: Viorel Ilişoi 10 Mar 2014 - 15:32
Veste, poveste (4). Nenea Dumitru, nemuritorul


(În memoria tatălui meu)

Când fiul se întoarse acasă, în satul din marginea țării, pe mulți îi găsi în ograda copilăriei lui, adânciți până la genunchi în glod, oameni cu fețe crăpate și pământii, cu ochii chinuiți de un trecut fără întâmplări; vorbeau cu mâna la gură și beau pahare de vin adăpând întâi pământul.

‒ Ce este cu aceste flamuri, zugrăvite cu chipul sfinților viteji sau blajini, ce flutură bărbătește în ploaia vrăjmașă? S-a întors vremea celor vrednici, cinstiți acum cu steagurile biruinței și cu vărsare de vin?

‒ Sunt prapuri de îngropăciune, rătăcitorule! ‒ îi răspunseră ei cu glas dimpreună, în tremur. Căci tatăl tău, care ți-a dat nume, a murit și azi îl vom duce la groapă.

‒ Vai, neștiutorilor! Cum credeți voi că poate muri cel ce a dat viață? A avut fii și fiice, nepoți și strănepoți, viața de la el s-a răspândit pe tot pământul, l-a cuprins ca nestăpâniții rugi ai pădurii.

Intrând în odaia cea bună, din casa mare, unde trandafirii cresc pe pereți, văzu un bărbat frumos dormind pe un pat alb, cu prostire de borangic, și o clacă de femei cernite țesând în jurul lui dantelă de lacrimi.

‒ Cine este bărbatul acesta de ceară, atât de mândru și blând, ca scoborât din icoane? Priviți ce puternici îi sunt umerii, ce frumoase mâinile subțiate de muncă, ce minunat ard cu flacără degetele lui prelungi!

‒ Bătrânul acesta scheletic, ce te privește printre pleoape cu ochii uscați, este tatăl tău, înstrăinatule! ‒ îi spuseră femeile cu broboadele la gură. Lumânarea îi arde pe piept, nu degetele, pentru că tatăl tău se odihnește acum de veci.

‒ Vai, nepriceputelor! Acest om nu e tata. Oare cum credeți voi că se poate odihni cel fără de odihnă, bărbatul cel harnic și iscusit, cu mâinile de aur? A ridicat case și a sădit livezi, a ținut în vârful creionului herghelii splendide, turme uriașe de oi și de vaci, câmpurile, cât vezi cu ochii, le-a făcut să rodească, a condus oameni din multe sate cu zâmbetul și cu vorba bună, le-a dat o pâine, drumurilor le-a dat îmbrăcăminte de piatră și tivituri semețe de plopi fără moarte.

Femeile izbucniră în bocete și se aruncară pe jos, bătând cu pumnii și cu capetele în podea. Plânsetul lor zbură ca o pasăre speriată afară, își întinse aripile umede peste toată curtea, până în ulița înecată de glod, și toți sătenii adunați pe lângă casă începură să lăcrimeze ca cerul de deasupra lor.

‒ Vai, vai, jeluitorilor! – strigă fiul. De ce plângeți? Cine ar plânge lângă cel ce toată viața a știut să râdă? Vă amintiți când boala cea grea i-a frânt tinerețea? Doctorii l-au trimis acasă, să moară liniștit între pereții lui. Iar el a râs de ei și a trăit, uimindu-i. Voi îl întrebați: “Nene Dumitre, de ce te-au operat la cap? Ce ai avut?” “Am avut o idee”, răspundea el. “Și pentru asta trebuiai operat?” “Se pare că nu aveam o idee bună.” “Bine, bine, dar de două-trei ori?” “Păi era o idee fixă.” Numai cine dintre voi n-a râs măcar o dată cu el, doar acela să plângă.
Bărbatul de ceară, în costum nou și cu pălărie de fetru, cum îi plăcea să se poarte, ieși atunci afară, în ploaie, purtat de mâini vânjoase, și se întinse în fața casei sale, sub arcul de pomeni date pe deasupra din mână în mână. Apoi porni spre biserică alunecând pe o limbă de clopot și trăgând după el, prin glodul uliței, plugul viu al neamurilor care-l boceau. O brazdă de durere rămânea în urmă și din ea nu mai răsărea nimic.

‒ De ce-i cântați “Veșnica pomenire” acestui om ațipit de la căldura sfeșnicelor învăpăiate? ‒ întrebă fiul în biserică.

‒ Nu doarme, necunoscătorule! ‒ răspunse părintele împrăștiind răsuflarea de tămâie a cădelniței. Acesta om este tatăl tău și a murit. Sufletul lui a părăsit trupul bătrân și bolnav, îngerii îl poartă acum, nouă zile, peste tot pe unde s-a preumblat tatăl în lunga lui viață.

‒ Vai, vai, părinte! Oare nu știe tot satul cât a suferit el și ce suflet greu are de la atâta chin? Cum crezi că un înger, cu aripile lui diafane, poate ridica sufletul tatălui meu, dacă acesta ar fi el? Și cum ar putea un înger să nu cadă văzând prin ce a trecut tata?

‒ E tatăl tău, fiule, nu te amăgi. Chipul tău, plin de viață, este chipul lui, peste care s-a așezat moartea.

‒ Nu, nu, nu! Tatăl meu e nemuritor, părinte! A fost în moarte și s-a întors. Moartea a mai fost de câteva ori la el, l-a încercat cu tăișul și n-a avut ce-i face, s-a lăsat păgubașă.
Când convoiul ieși din biserică și porni spre cimitir, mulțime de săteni de toate credințele, închinători la icoane sau la pereții goi, așteptau pe la răspântii, în ploaie, și își scoteau pălăriile când bătrânul trecea prin fața lor.

Fiul rătăcitor se întoarse atunci către ai săi și le spuse printre lacrimi:

‒ Vai, vai, dragii mei frați, dragile mele surori! Plângeți și acoperiți-l cu îmbrățișările voastre pe acest bătrân descărnat, fără suflare, căci el este cu adevărat tatăl nostru iubit. El ne-a învățat pe toți că în viață nu contează nici avuții, nici faimă, nimic, numai clipa când cineva își scoate pălăria în fața ta. Și el așa a trăit, Dumnezeu să-l ierte!

_____________________________

Articolele publicate de Viorel Ilişoi în ciclul Veste, poveste:

1. Lăsați copiii să fugă de-acasă!
2. O fleică de bancher
3. “Luceafărul”, probă atletică



 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  
Galerie Foto Munca de acasă, împământenită anul trecut odată cu instaurarea stării de urgență, le-a dat unor parlamentari idei năstrușnice. Cum ar fi aceea de a vota online un proiect de lege născocit de senatoarea...

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului
Măsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri, componenta diaspora, se dovedește a fi un eșec pentru Guvern. Tinerii plecați la muncă în străinătate sunt neinteresați de oferta financiară a autorităților de la...

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială
Puțin mai mult de un sfert din totalul deputaților aleși în funcții au luat cuvântul o singură dată în plenul Camerei, în cele aproape șase luni care s-au scurs de la validarea alegerii lor, în urma...

Scafandri înecați cu fonduri europene

Scafandri înecați cu fonduri europene
Galerie Foto Programul pentru lărgirea plajelor pe litoralul românesc este îndoliat de moartea unor specialiști angajați în proiect. În urmă cu  patru săptămâni, în 9 aprilie, a fost raportat decesul a doi scafandri...

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române
Două organizații de apărare a drepturilor animalelor au semnalat autorităților române că un prinț austriac a împușcat ilegal cel mai mare urs din Europa, în apropierea orașului Covasna. Cu toate acestea,...

Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat

Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat
Galerie Foto În Raportul pe care Autoritatea Electorală Permanentă l-a întocmit cu privire la cuantumul veniturilor Partidului Național Liberal obținute în anul 2020 regăsim o listă cu 20 de societăți comerciale care au co...

Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță

Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță
Galerie Foto Sala Palatului se va umple în acest weekend de medici, asistente și seringi, în loc de spectatori și mari artiști, cum era tradiția. Un „spectacol” nemaivăzut la București, dar implementat cu succes la...

Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt

Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt
Galerie Foto Cele mai frecvente motive de solicitare a cabinetului medicilor, în lume, conţin pe primul loc durerile de spate. Este o autodiagnosticare prea deasă: „mă doare spatele, am hernie de disc”! Despre problemele...

Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni

Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni
Galerie Foto Poliția Rutieră a Capitalei a transmis, ieri, că face verificări, după ce primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, a scris pe o rețea de socializare că a fost „luat la mișto” de ofițerul de serviciu și că i...

Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților

Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților
Patru deputații PDS și un deputat independent, intrat însă în Parlament pe listele USR, s-au gândit anul trecut că ar fi bine ca patronii să împartă până la 25% din profitul net obținut cu angajații....

Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!

Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!
Galerie Foto O achiziție de lucrări la sediul central al Băncii Naționale, făcută la finalul lunii trecute, arată, în documentația de atribuire, că, practic, grupurile sanitare ale acestei instituții fundamentale a...

Nu e bine să exagerăm cu carnea roşie procesată

Nu e bine să exagerăm cu carnea roşie procesată
Galerie Foto Starea de sănătate, confortul organismului se bazează pe cumpătarea în felul de a mânca, de a ne umple sau nu farfuria. Cât ar trebui să dureze o masă și cum ne putem păcăli organismul cu cantități mai...

Autostrada Moldovei este într-o mare întârziere

Autostrada Moldovei este într-o mare întârziere
Galerie Foto Proiectul de lege pentru Autostrada Moldova (A7), ce va face legătura dintre București și Siret pe traseul Siret - Suceava - Dolhasca - Pașcani - Bacău - Focșani - Buzău - Ploiești - București a trecut de Senat...
Serviciul de email marketing furnizat de