x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Românul care a descoperit misteriorul manuscris de la 1400

Românul care a descoperit misteriorul manuscris de la 1400

de Andrei Badin    |    29 Mai 2008   •   00:00
Românul care a descoperit misteriorul manuscris de la 1400

DISPARIȚIE ● Dimitrie-Doru Todericiu, alias Pierre Carnac pentru marile edituri franceze
După ce a plecat din România a fost căutat de agenți ai CIA doritori să afle secretele misteriosului manuscris de la Sibiu din 1400-1529 care conținea planurile de construcție ale unei rachete moderne. A fost trecut pe lista neagră de Nicolae Ceaușescu, iar volumul său a fost ars de comuniști. A publicat sub pseudonimul Pierre Carnac în marile edituri franceze. Nu a acordat decît un singur interviu subsemnatului din care reproducem cu prilejul trist al trecerii sale în neființă cîteva fragmente.


DISPARIȚIE ● Dimitrie-Doru Todericiu, alias Pierre Carnac pentru marile edituri franceze
După ce a plecat din România a fost căutat de agenți ai CIA doritori să afle secretele misteriosului manuscris de la Sibiu din 1400-1529 care conținea planurile de construcție ale unei rachete moderne. A fost trecut pe lista neagră de Nicolae Ceaușescu, iar volumul său a fost ars de comuniști. A publicat sub pseudonimul Pierre Carnac în marile edituri franceze. Nu a acordat decît un singur interviu subsemnatului din care reproducem cu prilejul trist al trecerii sale în neființă cîteva fragmente.

Dimitrie-Doru Todericiu s-a stins marți seara în Saint Langis, în frumoasa Normandie, la vîrstă de 89 de ani. Doctor în istorie al Universității Paris IV, Doctor de Stat în Litere și Științe Sociale Sorbona 1985, absolvent al Ecole de Hautes Etudes din Paris, inginer diplomat al Școlii Politehnice din București sunt doar cîteva repere din biografia unuia din cei mai importanți români ai secolului trecut, din păcate destul de puțin cunoscut în țara sa natală. Dimitrie-Doru Todericiu a fost cercetător știntific la celebrul centru parizian CNRS, profesor universitar al prestigioaselor universități de la Sorbona și Geneva. A fost membru al Comitetului Lavoisier al Academiei de Științe din Paris și al Academiei din Florența. Dimitrie Doru Todericiu s-a născut la Piatra Neamț în 19 iulie 1921 și a părăsit România în 1970, stabilindu-se în Franța.

MISTERIOASA RACHETĂ. Primăvara lui 1962. La Sibiu ajunge Doru-Dimitrie Todericiu, pentru a studia un manucris aflat la Arhivele Statului şi pe care cercetătorii nu apucaseră pînă atunci să îl cerceteze în amănunt şi ca atare nici nu bănuiau ce descoperire epocală se afla în acesta. Era vorba de notiţele lui Conrad Hass, un guard austriac care trăia în aceea epocă la Sibiu şi care a condus şi Arsenalul din oraş. Manuscrisul de la Sibiu, indexat sub titulatura Varia II 374, era de secole în arhivă, catalogat drept manuscris ce conţine probleme de pirotehnie şi balistică-artilerie. Planurile rachetei de la Sibiu sînt considerate de specialişti ca fiind baza creării rachetei moderne în trei trepte. După 38 de ani, manuscrisul a fost reeditat anul trecut la Sibiu, eveniment anunțat în premieră de Jurnalul Național. Soarta ediţiei din 1969 a lucrării despre manuscrisul lui Conrad Haas a fost însă tragică. În 1970, Doru Todericiu a ales libertatea, fugind in Franţa. Ca atare, volumul său a fost retras rapid de pe piaţă şi distrus. În 2002, volumul a fost reeditat într-o ediţie bibliofilă în 15 exemplare


Povestea descoperirii manuscrisului de la Sibiu

Fragmente din singurul interviu pe care l-a acordat profesorul Todericiu.

  • Cînd ați ajuns la Sibiu și ce ați găsit acolo?
În primăvara anului 1962. Primit cu amabilitate de directorul Arhivelor Statului, consult lista de lucrări manuscrise disponibile. Profit de ocazie ca să văd manuscrisul "pirotehnicianului Haas". Singur manuscrisul Varia II 374 părea să prezinte importanţă.

  • Cum arăta?
Un coligat, legat în piele, după moda epocii. Trei manuscrise deosebite, într-un volum gros. Trei autori succesivi şi o singură temă. Pe cel dintâi îl chema Hans (responsabil de primele 36 de file ale Manuscrisului) şi se trăgea din spiţa Haasenweinilor (fiind de loc din Haasenluff, Bavaria), filele 37-110 ni-l înfăţişează pe cel de-al doilea autor. Va rămîne probabil un anonim sibian. Partea lui de manuscris se întinde, cronologic vorbind, peste următoarea sută de ani, pînă în 1529. Doar ultima parte din Varia II 374 cuprinde caligrafia lui Conrad Haas.

  • Despre ce scria Hass?
Mă revăd, în 1963, acum mai bine de 40 de ani, la Sibiu în depozitul Arhivelor sibiene… Parcurg cu atenţie manuscrisul lui Haas – filă cu filă. La fila 201 lucrurile se complică... Desene de necrezut, atît ca mod de execuţie tehnică şi ca subiect, cît şi prin faptul că – la fel ca toate desenele din manuscris – sînt datate şi marcate cu iniţialele în majuscule ale autorului lor, un C şi un H. (Conrad Haas).

  • Nu le-a băgat nimeni în seamă...
Încercam să înţeleg de ce nu se acordase înainte importanţă manuscrisului. Mă găseam în faţa celor mai vechi imagini cunoscute pînă în prezent ale unor rachete multiple cu mai multe trepte de aprindere succesivă, ele proveneau din anul 1529.

  • Ce ați făcut apoi?
M-am adresat astfel directorului Arhivelor locale. Acesta a fost de acord cu studiul aprofundat al manuscrisului. Pentru a-i ajuta pe cei interesaţi, incluzîndu-i aici şi pe autointitulaţii "Sibieni pacifişti", să afle cum am ajuns să fotografiez manuscrisul, doresc să amintesc că acest demers s-a bazat pe aprobarea Direcţiei Generale a Arhivelor Statului nr. 1515 din 26.02.1964. O zi mai tîrziu, în camera mea de hotel sibian, pe o tavă de plastic negru pusă cu faţa în jos, în mijlocul triunghiului limitat de picioarele de metal ale trepiedului aparatului de fotografiat, centrat sub obiectivul acestuia, manuscrisul Varia II 374 se oferea posterităţii…

Encyclopaedia Britannica a evocat meritele lui Todericiu

  • Meritele privind descoperirea volumului vă aparțin...
În ceea ce priveşte relevarea conţinutului real, a importanţei pentru istoria ştiinţei şi tehnicii, cercetarea şi stabilirea aspectelor necunoscute a fiecăreia dintre cele trei părţi ale manuscrisului sibian, acest merit îmi aparţine. Encyclopaedia Britannica, ediţia din 1971, vol. 19, pag. 404 arăta că "în 1963, un om de ştiinţă român, D. Todericiu, a scos la lumină un manuscris a lui Conrad Haas, ofiţer de artilerie şi şef al Arsenalului de la Sibiu, România, (...)".

  • În 1969 ați publicat un studiu privind descoperirea...
Toate cercetările s-au concretizat în lucrarea "Preistoria Rachetei Moderne. Manuscrisul de la Sibiu (1400-1569)", publicată în 1969 la Editura Academiei din Bucureşti – o lucrare voluminoasă, reprezentînd o ediţie completă a preţiosului manuscris Varia II 374. Soarta ediţiei din 1969 a lucrării despre manuscrisul lui Conrad Haas a fost însă tragică. Lipsit de posibilitatea de a se răzbuna pentru părăsirea României socialiste în 1970, regimul de atunci de la Bucureşti a reacţionat în mod grotesc... s-a răzbunat pe Conrad Haas. În toamna lui 1970, cartea despre rachetă era retrasă de pe piaţă, iar stocul existent, distrus din ordinul autorităţilor. Mă aflam deja în Franţa, la Paris, unde îmi începeam noua mea activitate ca specialist în domeniul ştiinţei şi tehnicii, în cadrul Centrului Naţional francez de Cercetări Ştiinţifice (C.N.R.S.). Cea de-a doua perioadă de tăcere impusă lui Conrad Haas a luat sfîrşit în mod oficial abia în iulie 2002, o dată cu apariţia ediţiei bibliofile în 15 exemplare a cărţii din 1969, ediţie datorată prestigiosului grafician şi profesor universitar Mircia Dumitrescu, cât şi fiului meu. "Dicţionarul cronologic al ştiinţei şi tehnicii universale", apărut în 1979 în România, postdatează, între alte erori, în mod intolerabil o importantă parte din creaţia lui Haas cu peste un sfert de secol, plasînd-o în 1555. În mod bizar însă, Haas a reuşit să apară în România socialistă a anului 1989 chiar şi pe un timbru de 50 bani.

Mason şi autor de succes

Doru Todericiu a publicat în România 32 de cărți în domeniul chimiei, geografiei, istoriei stiinței și tehnicii, istoriei civilizației precum si lucrari cu caracter enciclopedic general. În 1969, Editura Academiei Române a publicat volumul "Preistoria Rachetei Moderne. Manuscrisul de la Sibiu. 1400-1529", lucrare de importanță științifică majoră, la care se face referire în Enciclopedia Britanică cît și în lucrările unor nume ilustre precum Wernher von Braun și Hermann Oberth. În exil la Paris, Dimitrie-Doru Todericiu a publicat sub pseudonimul Pierre Carnac 18 cărți în cunoscute edituri franceze precum Robert Lafont, Albin Michel, Le Rocher etc.. Cărțile sale au fost traduse în 12 limbi. A publicat 349 de articole de specialitate în publicații de pe toate continentele. A fost membru al Comitetelor de redacție al revistelor internaționale: Atlantis (Franta), Kadath (Brüxelles), Planeta Uomo (Milano). I-a fost publicat în România, după 1989, la editura HUMANITAS volumul "Atlantida. Istoria unui mit", 2003. Editura Academiei Române publică anul acesta "Manuscrisul de la Sibiu" într-o nouă ediţie. Dimitrie-Doru Todericiu a fost iniţiat în loja masonică "Qui? Verité" din obedienţa Grande Loge de France, lucrând apoi şi în loja de perfecţiune "Amici Philosophiae" de la Paris.

×