Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce a susţinut în Parlament că România are nevoie de un nou acord cu FMI, preşedintele a explicat ieri că discursul său a fost o replică la faptul că 80% din presa românească transmite românilor că ţara se află într-o situaţie disperată, iar politicienii nu au soluţii.
"Motivul pentru care am decis să merg în Parlament a fost legat şi de atmosfera creată. Dacă vă uitaţi, în 80% din mass-media românească se transmite un singur mesaj pentru români: suntem într-o situaţie disperată, nu avem soluţii, politicienii nu ştiu ce e de făcut. Este una din minciunile majore pe care mass-media le propagă", a explicat şeful statului motivul pentru care a ales să se adreseze plenului reunit al Parlamentului. Traian Băsescu a susţinut senin că România a împrumutat aproape zilnic bani pentru plata pensiilor şi salariilor de pe piaţa internă, dar cu toate acestea afirmă că "ideea că dacă ne dă bani Fondul ne îndatorăm este una din minciunile presei".
Ceea ce nu spune şeful statului este că România a ajuns dependentă de un nou acord cu FMI. Statul trebuie să împrumute 20 de miliarde de euro pentru a putea finanţa atât cheltuielile curente ale bugetului, cât şi ratele şi dobânzile la împrumuturile scadente. Fără scutul sau umbrela FMI, cum le place guvernanţilor să spună, nu avem nici o şansă de supravieţuire. La un buget de 35 de miliarde de euro avem nevoie de încă 20 de miliarde de euro pentru a ne acoperi nevoile anuale. Este consecinţa împrumuturilor pe bandă rulantă luate de guvernele Boc, ale căror dobânzi şi rate au ajuns să atârne în bugetul din 2011 aproximativ 32%. În acest moment, statul român are o datorie internă care a trecut de 52 de miliarde de lei, în creştere de 4,4 ori faţă de 2008, şi o datorie externă care s-a dublat în doi ani şi a ajuns la 87 de miliarde de euro.
"Este o nebunie, o demenţă. S-a mers din împrumut în împrumut şi s-a ajuns ca anul viitor să fim nevoiţi să plătim 20 de miliarde de euro. Serviciul datoriei publice e de 13 miliarde de euro, la care trebuie să mai împrumutăm alte 6-7 miliarde de euro", ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu. El a adăugat că acum nu mai există altă soluţie decât cea a împrumutului de la FMI, pentru că, chiar dacă nu s-ar plăti nici pensiile, nici salariile bugetarilor, tot nu s-ar achita datoria. Dacă asta nu e o situaţie disperată, oare când va începe şeful statului să fie îngrijorat de situaţia României?
Preşedintele Traian Băsescu a făcut lobby pentru un nou acord cu FMI, care ar putea fi încheiat în luna aprilie a anului viitor. "Cel mai probabil va fi un aşa-numit acord de precauţie, în care în situaţii excepţionale să putem apela la fonduri", a spus Băsescu, arătând că ţara nu se va îndatora şi mai mult, ba, dimpotrivă.
"Noi rambursăm continuu. Ce nu se înţelege, aici este iarăşi una din deformările pe care le generează presa. România poate împrumuta ori de la organisme internaţionale construite să împrumute guverne, de tip FMI, Banca Mondială sau Uniunea Europeană (...), sau poate să se împrumute de pe piaţa liberă. Este clar că un împrumut de la FMI este mai ieftin decât un împrumut de pe piaţa liberă, şi vreau să vă spun că România a împrumutat foarte mult, în unele perioade aproape zilnic, prin Ministerul Finanţelor se duce pe piaţa internă şi se împrumută să plătească pensii, salarii. S-au petrecut şi în 2009 şi în 2008, cu o prezenţă ridicată. (...) Povestea asta că ideea că dacă ne dă Fondul ne îndatorăm este una din minciuni", a explicat Băsescu.
Setea de bani a preşedintelui Băsescu este contestată însă de oamenii de afaceri, analiştii economici şi oamenii politici. Şi actualul acord pe care în avem cu FMI este greu de rambursat, consideră Ilie Şerbănescu. "Ce a făcut BNR, care a finanţat băncile din banii de la FMI ca să poată să cumpere titluri de stat şi să finanţeze deficitul, este o nebunie. Ca să plătim două dobânzi, una la FMI şi alta la bănci. Şi când această nebunie va exploda, să vezi cum se duce cursul la 7 lei/ euro pentru că nu l-a lăsat să se ducă la 5 lei/euro. Şi pentru ce? Să păzească băncile şi 200.000-300.000 de clienţi care s-au împrumutat peste măsură", a spus Ilie Şerbănescu.
Pe de altă parte, reprezentanţii Băncii Naţionale consideră că adevăratul program anticriză este acordul cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. "Când s-a încheiat acordul din 2009, lumea toată era în criză şi lua măsuri. Din America până-n Japonia şi toate ţările lumii, au scos bani de la buget pentru a stimula economia şi băncile. România nu era capabilă în 2009 să acorde bani de la buget pentru aşa ceva", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. "I-aş întreba pe cei care tună şi fulgeră împotriva acordului dacă ei nu vor cumva un fel de lălăială economică. Să te împotriveşti unui acord care-ţi aduce bani în ţară înseamnă că vrei lălăială, deficit bugetar mare, inflaţie mare", a mai spus Vasilescu.
Ilie Şerbănescu consideră că România va încheia cu FMI un acord de bani, şi nu unul de tip preventiv. În schimb, Adrian Vasilescu susţine că "este prea devreme să spunem acum cum va fi noul acord, el va fi şi în funcţie de realităţile de atunci, şi nu de închipuiri". Actualul acord expiră la jumătatea lunii martie 2011.
Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră că România trebuie să trăiască din ceea ce produce, indiferent de promisiunile făcute până acum, de câte dorinţe sau suferinţe există în ţară.
"Nu este cazul pentru un nou împrumut, nu este oportun. România trebuie să trăiască din ce produce. Noi am solicitat chiar renegocierea graficului de rambursare, care este foarte dur. Eventual, dar numai la limită, putem face un acord preventiv care să permită finanţarea ieftină de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Mondială (BM) şi unde să fie finanţate proiecte foarte bine definite. Cum ar fi reabilitarea termică sau energia verde. Nu cum e Strategia fiscală, care e o listă de dorinţe. Să ştim exact - luăm 100 de lei cu care reabilităm într-un an 10 case", ne-a declarat Cristian Pârvan. El a făcut o paralelă şi cu situaţia unei familii normale. "Te duci o dată la vecin, te împrumuţi. Te duci a doua oară fără a-i da ce ai împrumutat, devine suspect. A treia oară nu-ţi mai dă. Şi atunci trebuie să cauţi soluţii: mai iei al doilea job, zici nevestei: «Hai, dragă, să ne mutăm din Bucureşti!»". Concluzia lui Pârvan este că nu se poate trăi la infinit din împrumuturi.
Analistul Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată, consideră că există soluţii alternative la împrumut, precum concentrarea pe măsurile de stimulare a economiei, însă avem nevoie de acord pentru a ţine în frâu costurile statului cu împrumuturile. "În primul rând, împrumutul nu poate fi pentru finanţarea deficitului. Concret putem lua bani de la UE. De la Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu mai avem nevoie, pentru că rezerva Băncii Naţionale a României (BNR) este mare. Dar avem nevoie de la FMI de o supraveghere, pentru că avem nevoie de o ajustare a costurilor împrumuturilor şi pentru controlul macroeconomic", spune Voinea.
Potrivit unui studiu publicat pe site-ul FMI, citat de Voinea, în perioada 2009-2011 economia României are nevoie de 163 de miliarde de euro pentru acoperirea datoriei publice şi a celei private. "Acordul e mai important decât sumele, pentru că nevoia de bani la noi este uriaşă, economia are nevoie de peste 40 de miliarde de euro anual, în condiţiile în care veniturile bugetare sunt de 35 de miliarde. Putem face un nou acord, dar este doar un paleativ, o soluţie temporară." Adevărata soluţie este reducerea necesarului de finanţare. Care se poate face prin două feluri: creştere economică sau tăieri. "După părerea mea, tăierile vor aduce alte tăieri.
Se poate tăia de la achiziţii, de la investiţii, pentru că multe sunt ineficiente. N-a făcut nimeni o auditare, o clasificare a lor în funcţie de randament. Dacă ne uităm cu atenţie pe buget, se pot reforma uşor", este convins Voinea.
Dintre soluţiile alternative propuse de el se numără reducerea fondurilor care se alocă autorităţilor locale, care primesc anual 10 miliarde de lei în afară de ceea ce primesc pentru şcoli şi spitale. În plus, există o zonă foarte mare unde nu se fac colectări la buget, cum ar fi la accize sau impozitele pe proprietate. "Există soluţii şi fără a se face revoluţie", spune Voinea.
Dacă acestea sunt ideile legate de tăieri, pe partea de stimulare a creşterii, directorul GEA consideră că se pot reduce contribuţiile la asigurările sociale (CAS), pentru a impulsiona companiile. "Reducerea CAS nu face o gaură aşa mare, pentru că se creează locuri de muncă." În plus, pe partea de finanţe ar trebui redus numărul de formulare pe care o companie trebuie să le completeze lunar. Este exact acel "Ghişeu unic", pe care patronatele îl cer de trei ani.
Dan Voiculescu: "Domule preşedinte, sunt soluţii! România se poate împrumuta pe termen lung. Preşedintele Băsescu nu poate"
Într-o scrisoare deschisă, Dan Voiculescu îi explică preşedintelui Băsescu soluţia sa privind împrumutul pe termen lung. Acuzându-l pe preşedinte de o "evidentă lipsă de educaţie economică", Voiculescu vorbeşte despre politicile globale ale ţărilor care nu au fost atinse de criză şi care au capital disponibil pe care l-ar putea investi în România, atrase de potenţialul economic imens al unei pieţe europene de 22 de milioane de români. Voiculescu şi numeşte o astfel de ţară: China.
"Ce reprezintă pentru bugetul chinez un împrumut de 10 miliarde de euro pe termen de 10 ani? Aproape nimic. În schimb, pentru România o asemenea sumă înseamnă saltul de la criză la progres economic. China este interesată să investească în Europa. Solicitaţi o documentare referitoare la investiţiile chineze în Europa în ultimii cinci ani şi veţi înţelege", scrie Voiculescu. El propune şi ca Executivul dă organizeze un road show în capitalele lumii care dispun de cash flow şi care sunt interesate strategic de România. "Aşadar, ce-i lipseşte României să beneficieze de investiţii şi împrumuturi pe termen lung? Foarte puţin: un preşedinte inteligent, vizionar, capabil să cultive relaţii internaţionale benefice pentru ţară şi să încheie parteneriate concrete, eficiente. Din păcate, România are un preşedinte care se răsteşte la propriii cetăţeni pentru că îndrăznesc să nu moară de foame în linişte. Domnule Preşedinte, sunt soluţii! România se poate împrumuta pe termen lung. Preşedintele Băsescu nu poate", conchide Dan Voiculescu. Scrisoarea lui Dan Voiculescu este o replică la declaraţiile făcute de preşedintele Băsescu. Ieri şeful statului a comentat despre Dan Voiculescu la RRA: "Poate ne dă dânsul (bani - n.n.) de la Crescent, pentru că de pe pieţe nu putem lua pe termen lung".
● Aniela Nine
Citește pe Antena3.ro
