Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Actualul președinte al României, Nicușor Dan, vrea să facă exact ce a făcut „Petrov” în urmă cu 20 de ani, respectiv să reanime binomul SRI-Parchete și să introducă, la rândul lui, corupția în strategia națională de securitate. Însă asemănările cu cei zece ani „portocalii” nu se opresc aici. USR, partid care l-a susținut, chiar împotriva propriului candidat oficial la prezidențiale, pe Nicușor Dan, vrea reducerea numărului de parlamentari la 300. Adică exact ceea ce a urmărit și Traian Băsescu în anul 2009, când a organizat un referendum consultativ în acest sens. Mai mult, premierul propus de Nicușor Dan, Ilie Bolojan, preia o altă temă băsistă și propune interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Interdicție care, deși a fost încercată în două rânduri în timpul guvernării Boc, a picat de fiecare dată la Curtea Constituțională. Iar pentru ca asemănarea cu regimul lui „Petrov” să fie și mai accentuată, asemenea Guvernului Boc, în 2010, Executivul condus de Ilie Bolojan a majorat cota de TVA, existând voci care acreditează ideea conform căreia, anul viitor, TVA să fie majorat încă o dată, până la cota majorată în anul 2010.
Declarații halucinante ale președintelui Nicușor Dan, făcute la nici o jumătate de an de la alegerea sa în funcție, amintesc de lucruri întâmplate exact în urmă cu 20 de ani, când Traian Băsescu stăpânea de la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan vrea să introducă, din nou, Serviciul Român de Informații în dosarele de corupție ale DNA. De asemenea, exact ca Băsescu, Nicușor Dan vrea să reintroducă fenomenul corupției în Strategia de Securitate Națională.
Într-un interviu televizat, președintele României a explicat că vrea să includă corupția în Strategia de Securitate Națională, afirmând că „cu toate precauțiile, trebuie să atacăm frontal fenomenul corupției. Chiar dacă am avut o lungă discuție despre interferența Serviciului Român de Informații în activitatea Parchetului. Pe de o parte, vreau ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații. Pe de altă parte, vrem ca mecanismele în care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și de demarcația între servicii de informații și Parchet să fie foarte bine făcute”.
Nicușor Dan merge și mai departe și susține că interceptările folosite de procurori să poată fi făcute de către SRI „doar pe un mandat de siguranță națională pe care îl emit judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție”. „Pentru interceptări care sunt necesare într-o cercetare penală, acestea trebuie, de asemenea, dispuse de un judecător și să fie în beneficiul Parchetului. SRI este o instituție care are foarte multe competențe în zona de informații. (…) Sunt oameni care cunosc foarte bine mediul social, politic, economic și care, prin natura meseriei lor, pot să cunoască, să acceadă la zone de corupție, pe care să le transfere Parchetului. Ofițerii SRI pot furniza informații atât la solicitarea Parchetului, cât și din proprie inițiativă. Sunt foarte convins că asta va fi în Strategia de Securitate Națională. Corupția va fi o preocupare care poate să afecteze securitatea națională”.
Statul Paralel 2.0
Ei bine, toate aceste deziderate enunțate mai sus nu sunt altceva decât un plan reșapat al lui Traian Băsescu. În anul 2005, la scurt timp după ce și-a preluat primul mandat la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu a introdus, la rândul său, corupția în Strategia Națională de Securitate. Cu acel prilej, a luat naștere sinistrul binom SRI-DNA, patronat de Florian Coldea și de Laura Codruța Kovesi. În baza acestei strategii, s-au făcut mii de interceptări de către SRI, în baza mandatelor de siguranță națională, în dosare care vizau infracțiuni de drept comun, toate interceptările fiind desființate de mai multe decizii ale Curții Constituționale.
În 2020, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea din Codul de procedură penală care se referea la folosirea interceptărilor realizate de către Serviciul Român de Informații în cadrul dosarelor de urmărire penală. CCR a decis că supravegherea tehnică făcută de către ofițerii SRI în dosarele parchetelor, altele decât cele care vizau infracțiuni la siguranța statului, este neconstituțională. Sute de dosare instrumentate de DNA în baza acestor interceptări au picat în instanțe, iar probele obținute prin intermediul SRI au fost anulate.
În 2009 și în 2016, au apărut celebrele protocoale de cooperare între SRI și Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, protocoale pe care fostul director civil al SRI, Eduard Hellvig, le-a denunțat unilateral. În 2019, Curtea Constituțională a admis existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Parchetul General, generat chiar de existența acestor protocoale.
Iată cum, însă, la 20 de ani de la prima cărămidă pusă de Băsescu la temelia statului paralel, Nicușor Dan anunță că va face același lucru, înființând, practic, „statul paralel 2.0”.
Ura lui Băsescu pe Parlament, transformată în proiect de lege al USR
Chestiunea reintroducerii SRI în dosarele de corupție nu este, însă, singura asemănare dintre regimul Băsescu și actuala „stăpânire”. USR, partid care l-a sprijinit, chiar împotriva propriului candidat oficial la Președinția României, pe Nicușor Dan la alegerile din luna mai a acestui an, propune revitalizarea unei obsesii a lui „Petrov” din anul 2009 privind slăbirea puterii Parlamentului, instituție care îi era ostilă fostului președinte.
Reamintim că, odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2009, Băsescu a organizat un referendum național consultativ, în care au fost supuse sufragiului popular două teme: reducerea numărului de parlamentari la 300 și trecerea la un parlament unicameral. Băsescu propunea acest lucru după doi ani de la primul referendum de demitere a sa, când o majoritate parlamentară ostilă, de 322 de senatori și deputați, au votat suspendarea sa din funcție.
Referendumul din 2009, cu cele două obiective arătate mai sus, a trecut, iar Băsescu s-a reales președinte. Lucrurile au fost date uitării, fiind practic imposibil de implementat. Pe de o parte, 300 de parlamentari nu asigură o reprezentare teritorială suficientă, iar reprezentarea minorităților naționale și a UDR ar fi afectată. Pe de altă parte, conform Constituției, România este o republică în care prima putere în stat este cea Legislativă. Iar această putere este exercitată prin Senat și prin Camera Deputaților. Sistemul bicameral a fost înființat după Revoluția din decembrie 1989, în regimul comunist existând, într-adevăr, un parlament unicameral, reprezentat de Marea Adunare Națională.
Două Camere, cu 300 de aleși
Ei bine, deputatul USR Claudiu Năsui a înaintat Parlamentului României un proiect de lege prin care se propune reducerea numărului de parlamentari la 300, adică exact ca în referendumul lui Băsescu din 2009. În schimb, se propune păstrarea sistemului bicameral al Parlamentului. În expunerea de motive, Năsui face trimitere exact la referendumul lui Băsescu din anul 2009.
Problema acestui proiect de lege este că justificarea făcută pentru inițierea lui este parțial eronată. Dacă ar fi dorit să pună în operă rezultatul referendumului, atunci proiectul trebuia să prevadă o lege în vederea organizării unui referendum constituțional prin care poporul să fie chemat din nou la urne pentru a aproba modificarea Constituției, în sensul revenirii la un parlament unicameral, ca pe vremea lui Ceaușescu. În subsidiar abia putea fi reglementată și reducerea numărului de parlamentari la 300, pentru a respecta integral rezultatul referendumului lui Traian Băsescu.
Ideea cu un Parlament de 300 de aleși nu este reluată, însă, pentru prima dată. Ea a mai fost vehiculată de către actualul guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova, Anca Dragu, care, pe vremea când ocupa, pentru scurt timp, funcția de președinte al Senatului României, a anunțat că propune propriul proiect în acest sens.
Mai mult, actualul premier, Ilie Bolojan, promitea acest deziderat în toamna anului trecut, imediat după ce a preluat interimar funcția de președinte al Partidului Național Liberal.
Alte „băsisme” operate deja sau doar anunțate de la Palatul Victoria
O altă „realizare” a guvernării „portocalii” a lui Traian Băsescu a fost preluată de către premierul propus și numit de Nicușor Dan în 2025. Este vorba despre interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Ilie Bolojan a anunțat această „reformă” chiar luna aceasta, spunând că este imperios necesară implementarea unei astfel de măsuri.
Ei bine, în timpul guvernelor PDL, s-a încercat acest lucru de două ori, fără succes. O dată în anul 2005, iar a doua oară în anul 2009. De fiecare dată, Curtea Constituțională a decis că modificările pe care Executivul controlat de Traian Băsescu le-a operat sunt neconstituționale. Ulterior, a mai avut loc o încercare similară, desființată, de asemenea, de către Curtea Constituțională în anul 2023.
Însă o temă la fel de asemănătoare cu ceea ce s-a întâmplat pe vremea lui Băsescu a fost implementată de către Guvernu Bolojan, chiar împotriva promisiunilor făcute de Nicușor Dan. În 2010, Guvernul condus de Emil Boc a adoptat o ordonanță de urgență prin care cota de TVA a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%. Motivarea acestei majorări a fost aceea a „încadrării în ținta de deficit bugetar de 6% din PIB, stabilită în acordul cu Fondul Monetar Internațional”.
Cota de TVA de 24% a funcționat până în ianuarie 2016, când Guvernul Cioloș a reglementat reducerea ei la 20%. În 2017, guvernele PSD au readus cota de TVA la 19%, așa cum a fost ea înainte de anul 2010.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis, însă, în iulie 2025, ca, începând de la data de 1 august 2025, TVA-ul să fie majorat la 21%. Exlicația? Exact ca în 2010 – reducerea deficitului bugetar. În piața financiară, dar și în mediul politic se rostogolește zvonul conform căruia, anul viitor, cota de TVA ar putea să fie majorată din nou, astfel încât să se ajungă exact la nivelul celei din timpul regimului Băsescu, adică la 24%.
Citește pe Antena3.ro
