Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doi deputați PSD susțin că actuala formă a legislației privind protecția informațiilor clasificate permite autorității emitente de certificate ORNIS să „epureze” administrativ și profesional persoanele incomode. Mai exact, un certificat ORNIS poate fi retras sau poate să nu fie acordat, printr-o decizie la conținutul căreia nici persoana în cauză, nici un avocat pe care îl angajează nu au acces, pentru a-și formula apărarea în instanță. Din acest motiv, România a pierdut chiar și procese la CEDO. Deputații în cauză au depus, în Parlament, un proiect de lege prin care vor să introducă în legea de bază obligativitatea motivării unei astfel de decizii, în fapt și în drept, iar dacă motivele în sine conțin informații clasificate, să se pună la dispoziție un rezumat care să permită formularea unei acțiuni în instanță pentru desființarea respectivei decizii.
Deputații PSD Eugen Neață și Adrian Solomon au depus, la începutul acestei săptămâni, la Parlamentul României un proiect de lege care vizează modificarea și completarea Legii nr. 182/2022 privind protecția informațiilor clasificate. Cei doi își justifică demersul prin aceea că inițiativa legislativă „vizează eliminarea vidului de protecție juridică în procedura de acordare și de retragere a certificatului de securitate (ORNIS)”.
Concret, parlamentarii social-democrați arată că, în prezent, persoana vizată de o decizie negativă nu are acces la motivele de fapt ale acestei decizii, lucru care contravine articolelor constituționale care garantează accesul la justiție, dreptul la apărare și dreptul la informație. Mai mult, ei atrag atenția asupra faptului că statul român a fost deja condamnat la CEDO pentru lipsa unor garanții adecvate împotriva arbitrariului în această materie.
Iar pentru rezolvare, propun instituirea obligației furnizării unui rezumat neclasificat al motivelor de neacordare a certificatului ORNIS și, totodată, permiterea unui control juridic real pe fondul probelor, nu doar pe formă.
Inițiatorii exemplifică practica și abuzurile în acest domeniu cu jurisprudența CEDO, mai exact cu cauzelle „Corneschi vs România” și „Miryana Petrova contra Bulgariei”, în care, ca abuzuri administrative, s-au identificat situații în care retragerea certificatului a fost utilizată ca un mecanism de „epurare” a unor profesioniști (piloți, magistrați sau ofițeri), pe fondul unor conflicte de muncă, fără nicio dovadă de risc de securitate real.
Magistrați eliminați din funcții de conducere prin această metodă
Astfel, se arată că actualul cadru normativ privind accesul la informații clasificate a generat în practică o zonă de „imunitate administrativă totală” incompatibilă cu interesele superioare ale statului. Asta, deoarece retragerea sau refuzul acordării certificatului ORNIS ar funcționa ca o sancțiune neîncadrată, emisă fără motivare, care conduce automat la încetarea raporturilor de muncă sau la blocarea carierei profesionale, fără ca persoana vizată să aibă posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare.
Spre exemplu, România a fost condamnată la CEDO, în anul 2022, în cauza Corneschi împotriva României, instanța statuând că procedura românească de a retrage autorizația de securitate este inechitabilă și că informațiile clasificate nu au fost dezvăluite nici reclamantului, nici avocatului său, făcând imposibilă orice contestație reală”.
Parlamentarii PSD inițiatori susțin că „în activitatea parlamentară, s-au semnalat numeroase cazuri de «execuție profesională» prin intermediul avizului negativ”, dar și că „magistrați aflați în proceduri de numire în funcții cheie au fost blocați prin retrageri subite de avize, fără posibilitatea de a clarifica eventuale erori de fapt sau confuzii de identitate”. Social-democrații mai arată că „profesioniști din sectoare strategice (apărare, energie, infrastructură) au fost îndepărtați din funcții în urma unor conflicte de management, sub pretextul unor riscuri de securitate niciodată probate”.
Arma „secretului de stat”
Astfel, proiectul de lege prevede introducerea în cadrul normativ actual a prevederii conform căreia decizia de refuz dau de retragere a autorizației de securitate să se motiveze în fapt și în drept și dacă motivele conțin informații clasificate, autoritatea să furnizeze persoanei un rezumat neclasificat al acestora, care să permită exercitarea dreptului la apărare, fără a periclita siguranța națională. De asemenea, se instituie regula că nerespectarea obligației de motivare atrage nulitatea absolută a deciziei.
Conform proiectului de lege propus, persoana vătămată poate ataca decizia la instanța de contencios administrativ, iar instanța are obligația de a verifica temeinicia probelor care au fundamentat avizului negativ, având acces la dosarul complet în regim de confidențialitate.
Autorii legii arată că „menținerea legislației în forma actuală este o invitație la noi condamnări la CEDO și o perpetuare a fricii în aparatul de stat. (…) În prezent, orice persoană care deține un astfel de certificat poate fi «executată» profesional în 24 de ore, printr-o decizie administrativă care nu conține nicio motivare. Sub paravanul «secretului de stat», un funcționar sau un demnitar poate fi înlăturat fără a i se spune ce i se reproșează, fără a i se permite să aducă probe în apărare și fără ca un judecător să poată verifica dacă acuzația este reală sau o simplă eroare. Dacă legea rămâne așa, oricare dintre noi poate fi eliminat oricând, fără explicații”.
Organismele avizatoare nu sunt de acord cu aceste propuneri legislative
Proiectul de lege în discuție a primit avize negative atât din partea Consiliului Economic și Social, cât și din partea Consiliului Legislativ. Spre exemplu, în avizul Consiliului Legislativ se precizează că sintagma „acces la dosarul complet în regim de confidențialitate” din proiect nu este armonizată cu terminologia consacrată de Legea nr. 182/2002, care utilizează noțiunea de „regim al informațiilor clasificate” și cu exigențele de protecție a acestora. Și consideră că propunerea legislativă nu poate fi promovată în forma propusă.
Inițiativa legislativă este însă susținută cu semnături de 25 de senatori și deputați de la PSD și de la Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților. Proiectul se află în consultare publică până în data de 4 mai 2026.
La data de 22 aprilie 2026, proiectul a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Tot până la data de 4 mai 2026, Guvernul trebuie să transmită punctul său de vedere, iar Comisia Juridică și Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională au termen să depună raportul comun până la data de 13 mai 2026. Camera decizională va fi Senatul.
Citește pe Antena3.ro
