Societăţile comerciale străine au venit în România!

La 24 aprilie 1990, CPUN decreta că societăţile comerciale şi organizaţiile economice străine puteau avea reprezentanţe în România pe bază de autorizaţie eliberată de Ministerul Comerţului Exterior. Decretul stabilea, de asemenea, că societăţile comerciale sau organizaţiile economice străine puteau fi reprezentate în România, pe bază de contract, şi de birouri româneşti specializate, inclusiv de cele înfiinţate din iniţiativă proprie. Personalul străin putea fi angajat în cadrul reprezentanţelor doar pe baza permisului de muncă eliberat de Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale, iar alegerea personalului român pentru a fi angajat la reprezentanţă aparţinea societăţii comerciale sau organizaţiei economice străine.

Rămânând tot în sfera străinilor, dar de data aceasta persoane fizice, CPUN hotăra statutul observatorilor străini pentru alegerile din 20 mai 1990. La alegerile pentru Parlament şi preşedintele României puteau asista atât observatori din partea unor state, a unor organizaţii internaţionale guvernamentale -  precum şi împuterniciţi din partea unor organizaţii internaţionale guvernamentale sau a unor state -, cât şi personalităţi ale vieţii politice internaţionale invitate cu acest prilej.
În aceeaşi zi, în Monitorul Oficial figurează şi decretul potrivit căruia se stabileau dobânzile care se plăteau populaţiei de către CEC pentru depunerile economiilor băneşti şi cel pentru abrogarea Decretului nr. 223/1979 privind stabilirea sumelor în valută la care aveau dreptul persoanele care călătoreau în străinătate în interes personal. (A.C.T.)


Decret-lege privind autorizarea şi funcţionarea în România a reprezentanţelor societăţilor şi organizaţiilor economice străine
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decretează:
Art. 1 - Societăţile comerciale şi organizaţiile economice străine pot avea reprezentanţe în România pe bază de autorizaţie eliberată, în acest scop, în condiţiile prezentului decret-lege.
De asemenea, societăţile comerciale sau organizaţiile economice străine pot fi reprezentate în România, pe bază de contract, şi de birouri româneşti specializate, inclusiv cele înfiinţate din iniţiativă proprie.
Art. 2 - Autorizaţiile pentru funcţionarea reprezentanţelor societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine se eliberează la cererea acestora de Ministerul Comerţului Exterior.
Art. 3 - Societăţile comerciale şi organizaţiile economice străine reprezentate răspund, în condiţiile legii, pentru actele şi activitatea reprezentanţilor lor în România.
Art. 4 - Societatea comercială sau organizaţia economică străină care solicită eliberarea unei autorizaţii de reprezentanţă va menţiona în cererea adresată Ministerului Comerţului Exterior următoarele:
a) sediul social
b) obiectivul activităţii reprezentanţei, în concordanţă cu obiectul de activitate al societăţii comerciale sau organizaţiei economice solicitante
c) durata de funcţionare a reprezentanţei
d) umărul şi funcţiile persoanelor propuse a se încadra la reprezentanţă, iar dacă sunt străini, numele, prenumele şi domiciliul lor în străinătate, cu menţionarea funcţiilor pe care le au la societatea comercială sau la organizaţia economică şi la reprezentanţă.
Serviciile privind întocmirea şi îndeplinirea formalităţilor necesare înfiinţării şi funcţionării reprezentanţelor din România pot fi prestate, la cererea societăţii comerciale sau organizaţiei ecoomice străine, şi de Camera de Comerţ şi Industrie a României sau de alte organisme autorizate.
Art. 5 - La cererea de eliberare a autorizaţiei se vor anexa următoarele acte:
a) o atestare, în original, din partea camerei de comerţ sau a altui organ competent din ţara în care îşi are sediul societatea comercială sau organizaţia economică străină care să confirme existenţa sa legală, obiectul activităţii şi capitalul său social
b) o confirmare asupra bonităţii din partea băncii prin care societatea sau organizaţia îşi desfăşoară principalele operaţiuni financiare
c) statutul sau alte acte dovedind forma de organizare şi modul de funcţionare a societăţii sau organizaţiei
d) împuternicirea autentificată privind reprezentanţii desemnaţi să angajeze valabil societatea, respectiv organizaţia ce a solicitat autorizaţia.
Art. 6 - Ministerul Comerţului Exterior este obligat ca, în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, să emită autorizaţia sau, motivat, să o respingă.
Prin autorizaţia pentru funcţionare se vor stabili obiectul, condiţiile de exercitare a activităţii, durata şi sediul reprezentanţei.
Art. 7 ­ În termen de cel mult 15 zile de la data eliberării autorizaţiei, reprezentanţa se înregistrează la Camera de Comerţ şi Industrie a României şi la Administraţia financiară în a cărei rază teritorială îşi are sediul.
Art. 8 - Reprezentanţa efectuează în numele societăţii comerciale sau al organizaţiei economice străine numai acte juridice şi activităţi conforme cu obiectul de activitate stabilit prin autorizaţia de funcţionare. Reprezentanţele şi personalul acestora îşi desfăşoară activitatea cu respectarea dispoziţiilor legale din România.
Art. 9 - Societăţile comerciale şi organizaţiile economice străine răspund solidar cu angajaţii încadraţi la reprezentanţe pentru daunele rezultate din faptele ilicite comise de angajaţii lor în exercitarea activităţii sau în legătură cu exercitarea acesteia.
Art. 10 - Societăţile comerciale sau organizaţiile economice străine reprezentate în România au obligaţia să comunice Ministerul Comerţului Exterior, în termen de cel mult 30 de zile, eventualele modificări intervenite în statutul lor juridic, în special în legătură cu obiectul de activitate, capitalul social sau sediul, şi să solicite modificarea autorizaţiei de funcţionare. În acest sens, Ministerul Comerţului Exterior poate modifica autorizaţia de funcţionare.
Art. 11 - Autorizaţia de funcţionare poate fi retrasă de Ministerul Comerţului Exterior înainte de expirarea valabilităţii pentru următoarele motive:
a) încălcarea de către personalul reprezentanţei a dispoziţiilor legale din România privind ordinea publică
b) depăşirea obiectului de activitate stabilit prin autorizaţie
c) nerespectarea obligaţiilor fiscale.
Ministerul Comerţului Exterior va notifica societăţii comerciale sau organizaţiei economice străine şi reprezentanţei din România retragerea autorizaţiei, acordând un termen de 90 de zile pentru lichidarea activităţii.
Art. 12 - Funcţionarea reprezentanţei încetează de drept atunci când societatea comercială sau organizaţia economică încetează de a mai funcţiona.
În cazul în care societatea comercială sau organizaţia economică străină dispune încetarea activităţii reprezentanţei, va înştiinţa despre aceasta Ministerul Comerţului Exterior. Lichidarea activităţii se va efectua în termen de 90 de zile de la înştiinţare.
Art. 13 - La cererea de eliberare şi la eliberarea autorizaţiilor, societăţile comerciale şi organizaţiile economice străine vor achita taxele prevăzute de lege.
Art. 14 - Pentru activitatea desfăşurată în România reprezentanţele sunt obligate să plătească impozitele şi taxele stabilite în condiţiile legii.
Art. 15 - Operaţiunile financiar-bancare ale reprezentanţilor se efectuează prin conturi în valută, deschise la băncile legal constituite pe teritoriul României, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Art. 16 - Personalul reprezentanţei poate fi format din cetăţeni români cu domiciliul în România sau în străinătate şi din cetăţeni străini.
Cetăţenii străini, ca şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, pot fi angajaţi numai pe bază de permis de muncă eliberat de Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale.
Alegerea personalului român pentru a fi angajat la reprezentanţă aparţine societăţii comerciale sau organizaţiei economice străine.
Contractele de muncă se vor negocia şi încheia direct de către cetăţenii români cu firma comercială sau organizaţia economică străină.
Regimul impozitelor şi taxelor aplicabile reprezentanţelor şi personalului acestora, precum şi drepturile şi obligaţiile legate de salarizarea în lei şi valută a personalului român, inclusiv asigurările sociale ale acestuia, vor fi reglementate prin hotărâre a guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului decret-lege, pe baza propunerilor Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii şi Octrotirilor Sociale, Ministerul Comerţului Exterior, cu consultarea Camerei de Comerţ şi Industrie.
Până la împlinirea termenului prevăzut la alin. 5, impozitele şi taxele aplicabile reprezentanţelor şi personalului acestora, precum şi drepturile şi obligaţiile legate de salarizarea în lei şi în valută, şi de asigurări sociale ale personalului român încadrat, sunt cele stabilite de către Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale, Ministerul Comerţului Exterior şi Camera de Comerţ şi Industrie.
Art. 17 - Personalul reprezentanţelor poate contacta în mod direct orice întreprindere productivă sau de comerţ exterior, instituţii sau autorităţi pentru discutarea problemelor legate de obiectul lor de activitate, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare la data respectivă.
Art. 18 - Pe perioada în care un cetăţean român lucrează în cadrul unei reprezentanţe nu poate cumula o altă funcţie într-o unitate de stat cu sediul în România.
Art. 19 - În cazul în care, prin convenţii sau acorduri internaţionale la care România este parte, se stabilesc alte condiţii de autorizare şi funcţionare a reprezentanţelor decât cele prevăzute în prezentul decret-lege, se vor aplica dispoziţiile cuprinse în acele convenţii sau acorduri.
Art. 20 - Decretul nr. 15/1971 privind autorizarea şi funcţionarea în România a reprezentanţelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret-lege, se abrogă.
Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Ion Iliescu
Bucureşti, 24 aprilie 1990
Nr. 122.


Decret-lege privind dobânzile ce se plătesc populaţiei de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni pentru depunerile economiilor băneşti pe instrumente de economisire, precum şi de către bănci pentru depuneri ale părţilor sociale
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decretează:
Art. 1 - Dobânzile ce se plătesc populaţiei de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni pentru depunerile economiilor băneşti pe instrumente de economisire, precum şi de către alte bănci pentru depuneri ale părţilor sociale, sunt cele prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezentul decret-lege.
Art.2 - Pentru disponibilităţile CEC păstrate în conturi la bănci dobânda este de 3,55% pe an.
Art.3 - Anexa nr. 1 Cap. B pct. 3 şi 6 la Decretul nr. 146/1987 privind dobânzile ce se încasează şi se plătesc de către bănci şi alte unităţi se modifică în mod corespunzător prevederilor art. 1 şi 2 din prezentul decret-lege.
Art. 4 - Prevederile prezentului decret-lege se aplică de la data de 1 ianuarie 1990.
Art. 5 - Ministerul Economiei Naţionale şi Ministerul Finanţelor vor introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economici şi financiari pe anul 1990.
Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională,
Ion Iliescu

Anexă
Tabel cuprinzând nivelul dobânzilor ce se plătesc populaţiei de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni pentru depunerile economiilor băneşti pe instrumente de economisire, precum şi nivelul dobânzilor ce se plătesc de către bănci pentru depuneri ale părţilor sociale
A. Depuneri ale economiilor la CEC
a) Librete de economii cu depuneri pe termen de cel puţin un an - 5,0 (dobânda în procente pe an)
­ în cazul nerespectării termenului de cel puţin un an - 3,0
b) Librete de economii cu dobândă la vedere - 3,0
c) Librete de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme - 3,0
din care:
­ pe librete, fiecărui titular - 2,0
­ sub formă de câştiguri în numerar (titularii libretelor ieşite câştigătoare vor beneficia cu prioritate de cumpărarea autoturismelor de la unităţile comerciale specializate, începând cu tragerea la sorţi pentru trimestrul I/1990) - 1,0
d) Librete de economii şcolare - 5,0
e) Obligaţiuni CEC cu câştiguri (dobânda se acordă în întregime sub formă de câştiguri, în care se include şi valoarea obligaţiunii ieşite câştigătoare) - 2,0
f) Conturi curente personale şi pe carnetele de cecuri cu sumă limitată ­ 3,0
g) Conturi curente personale pentru construirea şi cumpărarea de locuinţe, cu depuneri care depăşesc un an - 5,0
­ în cazul depunerilor până la un an - 3,0
h) Conturi curente personale pentru cumpărarea de autoturisme şi alte destinaţii stabilite de Casa de Economii şi Consemnaţiuni - 2,0
i) Conturile fundaţiilor construite în temeiul dispoziţiilor legale de către persoanele fizice - 4,0
j) Foi şi timbre de economii şi cecuri de economii şcolare; la aceste depuneri nu se acordă dobânzi fiecărui depunător, ci recompense colectivelor de elevi ale şcolilor în cadrul diferitelor manifestări la nivelul unităţilor şcolare, comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor sau pe ţară. Suma necesară acordării recompenselor se va prevedea anual în bugetul de venituri şi cheltuieli al CEC.

B) Depuneri ale părţilor sociale în conturi personale la bănci şi la cooperativele de credit
a) Depuneri pe termen de cel puţin un an - 5,0
- în cazul nerespectării termenului de cel puţin un an - 3,0
b) Depuneri la vedere - 3,0

Notă:
- La libretele de economii cu câştiguri, cu dobândă şi câştiguri, pentru turism, cu câştiguri în materiale de construcţie, pentru construirea de locuinţe şi pentru cumpărarea de locuinţe aflate asupra populaţiei se acordă dobânda de 2%. La libretele cu câştiguri pentru turism, cu câştiguri în materiale de construcţie şi pentru construirea de locuinţe, întreaga dobândă se acordă sub formă de câştiguri. La libretele pentru cumpărarea de locuinţe, dobânda se acordă fiecărui depunător, iar la libretele cu dobândă şi câştiguri 1,5% se acordă fiecărui titular, iar din 0,5% se acordă câştiguri pein trageri la sorţi.
Depunerea minimă care dă drept de participare la trageri la sorţi la libretele pentru turism, cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, în materiale de construcţie şi pentru construirea de locuinţe, ieşite câştigătoare, intra în rezultatele activităţii CEC.
- Fracţiunile până la 5 bani din calculul dobânzilor cuvenite populaţiei se reîntregesc la 5 bani în favoarea depunătorilor.


Decret-lege pentru abrogarea Decretului nr. 223/1979 privind stabilirea sumelor în valută la care au dreptul persoanele care călătoresc în străinătate în interes personal
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decretează:
Articol unic - prevederile Decretului nr. 223/1978 privind stabilirea sumelor în valută la care au dreptul persoanele care călătoresc în străinătate în interes personal se abrogă.
Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională
Ion Iliescu


Decret-lege privind statutul observatorilor străini pentru alegerile din 20 mai 1990
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decretează:
Art. 1 - La alegerile pentru Parlament şi Preşedintele României din 20 mai 1990 pot asista observatori din partea unor state, a unor organizaţii internaţionale guvernamentale, precum şi din partea unor organizaţii internaţionale guvernamentale, împuterniciţi de către statul sau organizaţia ce i-a trimis, ca şi personalităţi ale vieţii politice internaţionale invitate cu acest prilej.
Art. 2 ­ În vederea îndeplinirii misiunii lor, observatorii din străinătate vor trebui să obţină acreditarea din partea Guvernului României.
Art. 3 - Pe timpul desfăşurării activităţii, observatorii străini au statutul care rezultă din împuternicirea primită conform articolului 1 şi vor respecta prevederile legislaţiei româneşti, ca şi practica internaţională cu privire la misiunile de observatori.
Art. 4 - Observatorii străini au dreptul să urmărescă modul în care se desfăşoară operaţiunile electorale care au loc în secţiile de votare, precum şi la birourile electorale.
Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională
Ion Iliescu