Statuie, statuie, azi o vedem şi… nu e!

Aproape că a devenit un mimetism ca, de două ori pe an, oficiali ai Culturii noastre să-l «omagieze» pe Mihai Eminescu. Aceleaşi evocări debordante de patriotism, aceleaşi «ovaţii» &

Aproape că a devenit un mimetism ca, de două ori pe an, oficiali ai Culturii noastre să-l «omagieze» pe Mihai Eminescu. Aceleaşi evocări debordante de patriotism, aceleaşi «ovaţii» şi o simplă curiozitate… «Cam câte statui ale poetului există în România?»... Un răspuns clasic: «Nu ştim!»


Curioşi, aşadar, să aflăm, cu aproximaţie, câte monumente (statui şi busturi) închinate «poetului – nepereche» se găsesc pe teritoriul României, ne-am cam «învârtit în cerc», cum se spune. Adresându-ne Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC) – autoritatea centrală în domeniu – răspunsul a fost unul evaziv: «O statistică?!... Nu cred că avem aşa ceva… mai sunaţi mâine sau poimâine, să vedem ce putem face», ne-a declarat Virgil Niţulescu, fost secretar de stat pe probleme de patrimoniu, actualmente secretar general al ministerului. În cele din urmă, un funcţionar al instituţiei ne-a oferit câteva date. Astfel că, potrivit MCC, în România există şase monumente Mihai Eminescu despre care se cunosc date sigure. Explicaţia lispei de informaţii a fost, «faptul că, în spaţiul rural, există foarte multe monumente realizate doar cu avizul Comisiei Zonale pentru Monumente de For Public, prezenţa acestora nefiind, în mod regulat, «raportată» Comisiei Naţionale. Legea 120 a Monumentelor de For Public a fost adoptată în 2006, abia din acest an MCC centralizând datele», ne-a precizat Monica Morariu de la Direcţia Generală Patrimoniu Cultural Naţional. Din acest motiv, informaţiile noastre sunt redate cu aproximaţie.


În Capitală, sunt mai multe monumente ale lui Mihai Eminescu. În Squarul din faţa Ateneului Român se află statuia poetului, al cărei autor este Gheorghe Anghel. Cel dintâi bust din ghips a fost amplasat în Sala Ateneului încă din anul morţii lui Eminescu – 1889. Lucrarea aparţine sculptorului Marin Filip (cel care i-a luat şi masca mortuară). De asemenea, în Rotonda Scriitorilor din Grădina Cişmigiu se găseşte Bustul lui Mihai Eminescu, monument sculptat de Ion Jalea în 1943, şi aflat pe lista monumentelor istorice ale Ministerului Culturii şi Cultelor. Cea de-a treia statuie este aşezată în faţa Muzeului Literaturii Române, fiind realizată de Miliţa Petraşcu. Efigia de pe monumentul funerar de la Cimitirul Belu (1890) este socotită tot o operă memorială, autorul fiind Ioan Georgescu. Acelaşi artist a realizat şi Bustul poetului, amplasat în parcul oraşului Botoşani. Şi în localitatea Dumbrăveni din Suceava există, din anul 1902, un Bust al «Luceafărului» realizat de Oscar Spaethe.


CEA MAI VECHE. Însă, cea mai veche statuie, nu bust, reprezentându-l pe Mihai Eminescu, a fost dezvelită la 16 octombrie 1911, la Galaţi, sculptura fiind realizată de Frederic Storck. Cu un an mai devreme, Dimitrie Paciurea a încercat realizarea unui Monument Mihai Eminescu, însă macheta a fost distrusă în timpul transportului pentru o expoziţie din străinătate. Din păcate, istoria recentă a statuii este una tristă, «muza» lui Eminescu fiind vandalizată sistematic. Se pare că, pentru a şaptea oară, un misterios «colecţionar» a furat mâna muzei, deşi statuia se află în parcul din centrul municipiului Galaţi. De-a lungul timpului, mai mulţi sculptori s-au ocupat de remodelarea statuii.


În municipiul Iaşi, un loc «de suflet» al poetului, sunt trei monumente dedicate memoriei lui Eminescu. Unul dintre acestea este o statuie din bronz, realizată de sculptorul Ion Schmidt Faur şi inaugurată în 1929. Începând din anul 1957, monumentul este amplasat lângă Biblioteca Universitară «Mihai Eminescu». Statuia a fost realizată prin subscripţie publică, chete şi felurite acţiuni, din iniţiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari - Iaşi şi prin participarea mai multor iubitori ai poetului care au reuşit să adune bani.


Primul concurs pentru realizarea statuii s-a ţinut la 2 mai 1927, unde s-au înscris sculptorii Ion Mateescu, Costin Petrescu, Vittorio Rossini, Ion Schmidt Faur. Al doilea concurs a avut loc cinci luni mai târziu, adăugându-se alte nume mari: Sorin Iordăchescu, Mihai Onofrei şi Ion C. Dimitriu-Bârlad. Abia la cel de-al treilea concurs organizat la 26 mai 1928, s-a reuşit găsirea unei figuri simbolice potrivite. În «cursa» finală au rămas trei artişti: Richard P. Hette, Ion Schmidt Faur şi Ion Mateescu. Juriul a fost format din Mihail Sadoveanu, Orest Tafrali, I. Soarec, V. Costin, C. Manolache, Emilian Vasilovschi, C. Andeescu. S-a ales macheta prezentată de Ion Schmidt Faur şi s-a hotărât ca piedestalul să fie de 5,20 metri. Iniţial, statuia a fost amplasată în faţa Facultăţii de Litere a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, în locul unde este astăzi statuia lui A.D. Xenopol. Monumentul a stat multă vreme acoperit de pânze, întârziindu-se dezvelirea.


POVESTE. Eminescu are o înfăţişare "luceferiană" impozantă prin mantia cu care este îmbrăcat. Statuia are 3 metri înălţime, ea dominând zarea Copoului. La picioarele poetului, se află, ca şi în viaţă, Înţelepciunea - sub chipul unui bărbat care îşi sprijină capul în mână (în partea dreaptă a statuii) şi Poezia sau Iubirea - imagine feminină pentru care a servit ca model soţia sculptorului, pictoriţa - născută Nicolescu. Multor trecători nu le sunt cunoscute adevăratele semnificaţii ale monumentului, mulţi crezând că Poezia este reprezentată de Veronica Micle, iar Filozofia de Sărmanul Dionis. Cel de-al doilea monument se află în Parcul Copou, iar cel de-al treilea, un Bust, este situat în curtea Bisericii Trei Ierarhi.

În Vaslui, există trei monumente publice ale poetului nostru naţional. Unul este situat pe strada principală a oraşului, în faţa şcolii care-i poartă numele. Lucrarea aparţine arhitectului ieşean Gabriela Manole Adoc şi a fost inaugurată în 1980. În Parcul Copou, pe Aleea Scriitorilor, găsim o statuie, realizată între 1975 şi 1979. Nu se cunoaşte numele autorului. O astfel de statuie, inaugurată în 2000, există şi în parcul din faţa Muzeului Judeţean "Ştefan cel Mare". Este realizată de arhitectul bucureşean Dumitru Passima. Tot la Vaslui, în interiorul Muzeului Judeţean "Ştefan cel Mare" se găseşte un bust în bronz, lucrare semnată de maestrul Marcel Guguianu.

La Bârlad, cea mai importantă statuie dedicată memoriei lui Mihai Eminescu aparţine maestrului Ion Irimescu şi se află amplasată în faţa Teatrului Victor Ion Popa. Aceasta a fost dezvelită cu fast, în anul 1994. În total, în judeţul Vaslui sunt 8 statui şi busturi care îl reprezintă pe Mihai Eminescu, din care una în comuna Micleşti. Şi la Sibiu există un monument al lui Eminescu, realizat de sculptorul Radu Moga, fiind inaugurat în octombrie 1938, în prezenţa scriitorilor Ion Minulescu, Cezar Petrescu şi a unui numeros public.

La Constanţa, statuia poetului – nepereche, a fost realizată de sculptorul Oscar Han în 1930, atunci când Consiliul Local a decis ca dorinţa lui Eminescu în celebra poezie "Mai am un singur dor" să fie îndeplinită. Monumentul este amplasat pe malul mării, exact cum şi-a dorit poetul.

La Focşani, Bustul lui Mihai Eminescu, situat în centrul oraşului, a fost dezvelit la 22 iunie 1989, când actriţa Leopoldina Bălănuţă a recitat «Scrisoarea I», gest catalogat atunci ca fiind primul moment de disidenţă în Vrancea. Statuia a fost realizatată la iniţiativa profesorului Petrache Dima şi sculptată de maestrul Guguianu.


CEL MAI NOU. Ultimul monument, inaugurat în 2005, şi dedicat memoriei lui Mihai Eminescu se află la Blaj, autor fiind artistul Mircea Spătaru.

De asemenea, monumente închinate lui Mihai Eminescu se mai regăsesc, pe teritoril României, la: Timişoara, 1934; Putna, 1926, autor Oscar Han; Drobeta Turnu Severin şi Craiova, autori Gheorghe Anghel şi Dimitriu Bârlad (bust); Şiria, Sânnicolaul Mare şi Oraviţa, autori Romulus Ladea şi Marcel Guguianu; Giurgiu, 1938, autor Cornel Medrea; Cluj – Napoca, 1976, în faţa Teatrului Naţional, autor Ovidiu Maitec; Dorohoi, autor Gheorghe Adoc; Brăila, autor Dumitru Pasima; Târgu Mureş, autor Izsac Martin; Arad, autor Stoicu Petre; Orşova, autor Marcel Guguianu; Oradea, Arad; Braşov; Ploieşti, Bustul poetului a fost dezvelit la 15 iunie 1997; Deva, Slatina; Câmpulung Moldovenesc, autor Lucian Murnu; Fălticeni, 2003, autor Ion Irimescu.

 Eminescu, peste graniţe

Memoria poetului nostru naţional a depăşit de multă vreme graniţele. Românii din străinătate îl au alături pe Mihai Eminescu, fie în Europa, fie peste Ocean. În Canada, monumente ale poetului există la Montreal, în Place de la Roumanie, inaugurat în septembrie 2004 şi realizat de Vasile Gorduz, la Câmpul Românesc din Hamilton, realizat de Nică Petre, şi în cea mai sudică aşezare canadiană - oraşul Windsor, provincia Ontario. În Europa, busturi şi statui ale poetului se găsesc la Paris, autor Ion Vlad, Chişinău, Cernăuţi, Odesa, Caracas, 1997, autor Mihai Buculei, Budapesta. De asemenea, o statuie a lui Eminescu urmează să fie dezvelită la New York, la 15 iunie, anul acesta, după cum ne-a declarat, în exclusivitate, sculptorul Marcel Guguianu, autorul viitorului monument.

• Mulţumiri pentru sprijinul acordat, în realizarea documentarii, corespondenţilor noştri locali, precum şi familiei eminescologului Victor Crăciun.

GALAŢI. Cea mai veche statuie a lui Eminescu, vandalizată sistematic