Ţării, cât mai mult cărbune... lipsă

Cel mai mare prejudiciu înregistrat vreodată în România, în urma unui furt, e pe cale să se confirme în Gorj la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Un control al Gărzii Financiare a scos la iveală că din depozitele Exploatării Miniere Motru care aparţine Companiei lignitului lipsesc peste 2,5 milioane de tone de cărbune, şi nu 150.000 de tone, cât se crezuse iniţial.

În aceste condiţii, şi valoarea prejudiciului a crescut la 34 de milioane de euro, iar dacă suma va rămâne neschimbată până la finalizarea anchetei, putem vorbi despre cea mai mare fraudă înregistrată vreodată în ţara noastră.

După ce procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, cel care coordonează această anchetă, a confirmat începerea urmăririi penale faţă de mai multe persoane din conducerea Exploatării Miniere Motru, a solicitat ca Garda Financiară să-şi continue verificările financiar-contabile. Recent a venit şi rezultatul acestora, iar raportul de constatare i-a şocat până şi pe ofiţerii IGPR care participă la anchetă. Suma, care poate reprezenta un prejudiciu, este de peste 1.410 miliarde de lei vechi, ceea ce înseamnă 34 de milioane de euro.

Vorbim aşadar despre cea mai mare fraudă înregistrată vreodată în România, dacă această sumă va rămâne până la finalul anchetei drept prejudiciu. Dacă împărţim valoarea la tonele de cărbune, cantitatea de 150.000 rămâne un mizilic, în cauză stabilindu-se peste 2,5 milioane de tone de cărbune care nu pot fi justificate.

GARDA ŞI POLIŢIA CONFIRMĂ PREJUDICIUL
Directorul coordonator al Gărzii Financiare Gorj, Ion Pupăzan, susţine că suma este enormă: "Am avut o înţelegere cu ofiţerii IGPR şi am stabilit că orice informaţie cu privire la anchetă va fi furnizată doar de ei. Ceea ce pot să vă confirm este că s-a încheiat verificarea noastră şi, în baza documentelor care ne-au fost înaintate, s-a stabilit o sumă despre care pot să vă spun doar că este mai mare decât cea pe care o ştiţi dumneavoastră (n.r. - 1.400 de miliarde de lei vechi). Împreună cu ofiţerii IGPR inventariem toate posibilităţile privind dispariţia acestor cantităţi", a declarat şeful Gărzii Financiare Gorj.

Suma a fost însă confirmată ulterior de poliţiştii din Gorj. "Este vorba despre peste 141 de milioane de lei, ceea ce în lei vechi înseamnă 1.410 miliard. Urmează să dispunem o expertiză financiară să vedem dacă va rămâne această sumă drept prejudiciu al anchetei", a precizat Romina Dochian, purtătorul de cuvânt al IJP Gorj.

URMĂRIŢI PENAL!
În aceste condiţii, "gluma" se îngroaşă. Fiind vorba despre o sumă mai mare de un milion de euro, sumă pentru care competenţa de soluţionare aparţinea Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, dosarul va fi înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie. "După ce va fi finalizată şi expertiza financiar-contabilă şi dacă va rămâne această sumă drept prejudiciu, ne vom declina competenţa în favoarea DNA", a declarat Emil Moţa, procurorul care în prezent se ocupă de această anchetă.




În cauză se urmăresc toate variantele posibile şi s-a încercat inventarierea tuturor situaţiilor posibile de dispariţie a cărbunelui. Aşadar, în următoarele zile, cele zece persoane urmărite penal în acest dosar vor avea aceeaşi calitate, dar vor schimba organul de anchetă. Cei împotriva cărora s-a început urmărirea penală sunt Vasile Creţan, fost director la EMC Motru, Ion Dobriţoiu, director adjunct, Ion Ghica, fost director, Constantin Avram, şef carieră Lupoaia, şi şase ingineri topografi.

Reamintim, în luna iulie a acestui an, imediat după ce angajaţii companiei lignitului s-au întors la lucru după o perioadă de şomaj tehnic, poliţiştii din Gorj, veniţi la Exploatarea Minieră Motru pentru a ancheta un furt de explozibil, au auzit că din depozite lipseşte o cantitate mare de cărbune. Aşa s-a aflat despre această lipsă, iar Poliţia şi-a început ancheta din oficiu.

 

SNLO n-a anunţat dispariţia
Surprinzător, despre dispariţia cărbunelui din depozite, conducerea SNLO n-a scos o vorbă decât după ce anchetatorii au cerut lămuriri despre un posibil furt. În mod normal, compania statului ar fi trebuit să anunţe imediat dispariţia şi să ceară anchetatorilor să-i prindă pe făptaşi. Dar poliţiştii din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj au aflat informaţia absolut întâmplător, cu ocazia verificărilor la faţa locului a furtului de explozibil de la Mina Ploştina, care aparţine de aceeaşi Exploatare Minieră. Cauza este înregistrată ca sesizare din oficiu, o situaţie deloc convenabilă pentru actuala conducere a companiei.

Practic, SNLO a informat Poliţia despre o asemenea dispariţie abia după ce anchetatorii au cerut lămuriri cu privire la cantitatea de 150.000 de tone de cărbune lipsă în depozite.

RAPORTARE FALSĂ CA ÎN VREMEA COMUNISTĂ!
Directorul SNLO, Daniel Burlan, a recunoscut că a greşit atunci când nu i-a informat imediat pe anchetatori cu privire la dispariţie, dar a declarat că nu a avut intenţia de a ascunde o faptă de natură penală. A vrut doar să se convingă dacă într-adevăr cantitatea lipseşte sau nu din depozite. În opinia sa, dispariţia reprezintă, de fapt, o raportare falsă a celor care au condus exploatarea. 

 

"Încă din luna august a anului trecut se observă raportări false, deci de atunci s-a mers cu astfel de cantităţi fictive. De exemplu, la cariera Lupoaia apăreau în acte 240.000 de tone de cărbune, iar în realitate se aflau doar 170.000 de tone. Trebuie luat în calcul şi faptul că angajaţii fac raportări false şi pentru a nu li se micşora salariul. Ei sunt plătiţi în funcţie de îndeplinirea unor indicatori. Pe baza lor primesc salarii, prime şi alte bonificaţii", a explicat la începutul anchetei Daniel Burlan. De altfel, angajaţii interogaţi de Comisia de anchetă a SNLO au recunoscut că au făcut raportări false, la presiunea şefilor de carieră, mai spune Burlan.

VARIANTE ALE ANCHETATORILOR
În ancheta poliţiştilor se merge pe mai multe variante. Una ar fi aceea a raportărilor fictive, fie pentru a acoperi eventuale "găuri" din cadrul Exploatării Miniere, fie pentru ca angajaţii să beneficieze de drepturi salariale cuvenite unei producţii bune de cărbune.

Cea de-a doua variantă este cea a transportului cărbunelui în anumite depozite, pentru ca apoi el să fie vândut unor firme private care, la rândul lor, să îl livreze termocentralelor din ţară. Este însă dificil să cari o cantitate atât de mare, acum ajunsă la 2,5 milioane de tone de cărbune, fără să fi prins de cineva.

 

"Gaura" de cărbune, consumul unei termocentrale
Societatea Naţională a Lignitului Oltenia produce într-un an 17,5 milioane de tone de cărbune şi furnizează, de exemplu, Complexului Energetic Rovinari, 2,2 milioane de tone de cărbune, pentru producţia de energie. Cantitatea descoperită de comisarii Gărzii Financiare ca neputând fi justificată de Exploatarea Motru, deşi ea apărea în documente, este de 2,5 milioane de tone. O cantitate, care în mod normal s-ar putea produce într-un an în cadrul exploatării respective.

Aşadar, la faţa locului, deci în depozitele de cărbune, trebuia să existe această cantitate, deşi depozitele au capacităţi de sute de mii de tone, nu de milioane. Cele 2,5 milioane de tone s-au "pierdut" fără urmă, întrucât măsurătorile făcute în depozit au arătat această lipsă. Cărbunele este măsurat în depozit de topometri.

     • Corespondenţă de la Tg. Jiu