x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ţiganii romăni, mai ieftini decăt vacile

0
Autor: Adrian Mogos Petru Zoltan 15 Noi 2007 - 00:00
Ţiganii romăni, mai ieftini decăt vacile


Premierul Tăriceanu a cerut bani pentru educaţia ţiganilor de la UE, făcăndu-se că in Romănia s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro pe conferinţe, cursuri şi evaluări. Pentru un ţigan s-au cheltuit aproximativ zece euro pe an, in timp ce subvenţia pentru o vacă este de 32 de euro. Banii pentru integrarea ţiganilor au fost cheltuiţi netransparent. Au fost risipiţi pe conferinţe şi păpaţi de ONG-uri.Â



Premierul romăn a cerut fonduri europene pentru romi fără să ştie că in Romănia s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro pentru conferinţe, cursuri şi evaluări.


Prim-miniştrii Italiei şi Romăniei au trimis la 7 noiembrie o scrisoare lui José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, in care se solicită sprijin financiar in special pentru integrarea socială a romilor. "Am scris impreună o scrisoare către conducerea Uniunii Europene in care cerem sprijin şi resurse pentru integrarea socială a comunităţilor", a declarat Romano Prodi, in timp ce Tăriceanu a precizat că: "Am discutat despre un pachet de măsuri sociale, bazat şi pe fondurile europene de solidaritate", adăugănd că atitudinea "de complezenţă" a autorităţilor italiene şi insuficienta educaţie a romilor au constituit premisele care au dus la infracţiuni. "Dacă au posibilitatea să muncească, cred că vor renunţa la infracţiuni. Sunt convins că educaţia stă la baza soluţionării acestor probleme, care vor fi rezolvate insă in timp", a mai declarat Tăriceanu. Această solicitare de noi fonduri structurale nu a scăpat netaxată de presa internaţională. The Economist, abordănd solicitarea celor doi prim miniştri, arăta: "Cănd eşti in incurcătură, intinzi măna şi cerşeşti bani. Este exact ceea ce mulţi acuză că fac ţiganii tot timpul".


INCLUZIUNE. Premierul romăn nu ştie, poate, că in Romănia au intrat mulţi bani europeni pentru proiecte ce vizează romii. Mai mult, Romănia a deţinut din iulie 2005 pănă in iulie 2006 preşedinţia Deceniului de Incluziune Socială a Romilor, un proiect la care participă nouă state din Europa Centrală şi de Est (Bulgaria, Cehia, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovacia, Romănia şi Ungaria) cu scopul de a elimina decalajul dintre romi şi restul societăţii prin incluziune socială, antidiscriminare şi egalitate de şanse, stabilindu-se patru zone mari de interes: educaţie, ocuparea forţei de muncă, sănătate şi locuire. Printre partenerii Deceniului se numără: Comisia Europeană, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare in Europa - OSCE, Consiliul Europei, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Banca Mondială, Fundaţia pentru o Societate Deschisă. Fiecare dintre cele nouă state a elaborat un Plan Naţional de Acţiune care să cuprindă propriile politici, in funcţie de nevoile specifice ale fiecărei ţări. In cadrul acestui proiect, Guvernul Romăniei a aprobat la 30 septembrie 2005, prin memorandum semnat de Tăriceanu, acţiunile pe care Romănia le va intreprinde. Costurile au fost introduse la bugetele statului pe anul 2005 şi 2006, iar in şedinţa de Guvern de la 17.10.2005 a fost aprobat un imprumut de 58,5 milioane de dolari (47,2 milioane de euro) de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru a sprijini activităţi specifice Deceniului. In cadrul Secretariatului General al Guvernului - SGG a luat fiinţă Unitatea Implementare Program - UIP, care trebuie să elaboreze şi să urmărească programele cu finanţare nerambursabilă. Interesant este că printre obiectivele UIP, pe lăngă imbunătăţirea situaţiei romilor, se numără, după cum se poate observa şi pe site-ul SGG, şi imbunătăţirea propriei imagini. In faţa cui?


PHARE 2004-2006. Programul Multianual PHARE 2004-2006 a fost găndit ca un sprijin pentru "consolidarea parteneriatelor la nivel local intre structurile publice şi reprezentanţii comunităţilor rome", susţinănd rezolvarea problemei legate de actele de identitate şi pentru locuire, mică infrastructură, activităţi generatoare de venit şi acces la sănătate. Printre rezultate se avea in vedere şi o evaluare exactă a romilor fără acte de identitate, insă nici pănă acum nu se ştie numărul acestora, ceea ce inseamnă că unul dintre obiective nu a fost realizat. Tocmai de aceea, Jurnalul Naţional a avut o campanie de presă pe această temă: Romănii care nu există. Un alt obiectiv l-au reprezentat imbunătăţirea stării locuinţelor, accesul la servicii medicale in interiorul comunităţilor de romi, obiectiv departe de a fi realizat. Din activităţile desfăşurate se aşteptau elaborarea şi implementarea in şcoli-pilot de strategii judeţene care să favorizeze accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate; creşterea capacităţii şcolilor de a aborda problemele legate de incluziunea romilor; consolidarea programului privind mediatorii şcolari; revizuirea programei şcolare, pentru a inţelege nevoile elevilor romi şi a comunităţii din care provin. Valoarea totală a acestui proiect multianual a fost de 45,66 milioane de euro, din care 35 au venit din bugetul UE, restul fiind contribuţia Guvernului romăn. Instituţiile responsabile de aceste proiecte sunt SGG şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Se mai are in vedere creşterea capacităţii şi disponibilităţii autorităţilor publice de a colabora cu reprezentanţii romilor, in condiţiile in care funcţionarii publici sunt obligaţi să işi facă treaba indiferent de persoana care i se adresează. Banii mai sunt alocaţi pentru a stabili o evaluare şi o metodologie pentru rezolvarea problemei legate de cărţile de identitate. Tot aici mai intră şi o campanie de sensibilizare a opiniei publice in ceea ce priveşte romii, formarea inspectorilor şcolari şi a cadrelor didactice pentru educaţia la grădiniţă.


BENEFICIARII. Implementarea Programului Multianual coincide cu cea a Deceniului, beneficiarii fiind instituţiile centrale şi descentralizate ale Guvernului, autorităţile locale şi sectorul care se ocupă cu problemele romilor, insă cei care ar trebui să profite de pe urma acestui proiect sunt romii şi elevii din "zonele de educaţie prioritare". Programul multianual se derulează in trei etape şi prevede: activităţi de consultanţă a instituţiilor implicate in implementarea Strategiei Naţionale de Imbunătăţire a Situaţiei Romilor - SNISR, inclusiv a ONG-urilor rome; elaborarea unei metodologii de monitorizare şi evaluare a implementării SNISR şi pregătirea instituţiilor implicate in acest proces; estimarea numărului de romi care nu au acte de identitate; desfăşurarea unor campanii impotriva discriminării şi pentru informarea romilor asupra drepturilor pe care le au; facilitarea accesului la servicii sociale, ajutoare de stat şi piaţa muncii pentru romii care sunt excluşi de la aceste beneficii sociale; evaluarea impactului şi a rezultatelor in ceea ce priveşte proiectele privind accesul la educaţie. Programul Multianual PHARE 2004-2006 va fi implementat incepănd cu anul 2005, finalizarea sa fiind prevăzută la sfărşitul anului 2009.


ALTE PROGRAME. Incepănd cu noiembrie 2003, Agenţia Naţională pentru Romi - ANR desfăşoară programul PHARE 2002 "Sprijin pentru Strategia Naţională de Imbunătăţire a Situaţiei Romilor" in valoare de 7,6 milioane de euro, din care 1,6 milioane au reprezentat cofinanţarea Guvernului Romăniei. In acest program, 1,2 milioane de euro au fost cheltuiţi pentru organizarea şi desfăşurarea a numeroase cursuri legate de "intărirea capacităţii locale" la care au participat personalul ANR, experţi din cadrul Birourilor Judeţene pentru Romi, experţi locali romi din cadrul primăriilor, reprezentanţi ai ONG-urilor rome, membri ai Direcţiilor de Sănătate Publică. Totodată, s-a oferit consultanţă comunităţilor de romi şi au fost sprijinite initiaţivele "pentru a se creşte capacitatea la nivel local de elaborare de proiecte destinate comunităţilor de romi". In 2004 au fost selectate şi finanţate 65 de proiecte, dintre care: 17 proiecte in valoare de 647.196 de euro in domeniul sanitar, 34 de proiecte in valoare de 1.482.908 euro in domeniul pregătirii profesionale şi al activităţilor generatoare de venit şi 14 proiecte in valoare de 2.189.834 de euro in domeniul infrastructurii şi locuinţelor sociale.


EDUCAŢIA. La 10 septembrie 2002 a fost lansat un proiect intitulat: "Imbunătăţirea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate, in special al romilor" cu un buget total de patru milioane de euro al cărui obiectiv a fost accesul la educaţie, frecventarea cursurilor şi prevenirea abandonului şcolar. In cadrul acestui proiect se puteau depune documentanţii şi pentru achiziţia de frigidere, maşini de gătit (in limbaj de lemn instituţional: instalarea sau reabilitarea facilităţilor tehnice pentru pregătirea, conservarea şi asigurarea hranei pentru copii). In 2001, in cadrul altui program de două milioane de euro au fost finanţate 40 de proiecte, printre care şi infiinţarea unei agenţii de presă a romilor care să furnizeze presei ştiri legate de viaţa romilor. După aproape un an de la lansare, proiectul s-a stins din cauza lipsei de fonduri. In paralel cu activităţile Deceniului, Institutul pentru o Societate Deschisă şi Banca Mondială au infiinţat un Fond pentru Educaţia Romilor, din care vor fi acordate finanţări nerambursabile pentru programe guvernamentale şi neguvernamentale vizănd educaţia. In cazul Romăniei, la o primă evaluare a nevoilor educaţionale ale romilor, s-a estimat că sunt necesare 150 de milioane de dolari in următorii zece ani.


ROMI VS VACI. Pentru diferite proiecte, contribuţia financiară a Uniunii Europene a fost fixată la maximum 405,3 milioane de euro, finanţări nerambursabile pentru care se mai fac plăţi, pănă la sfărşitul lunii noiembrie 2007. Comisia Europeană a arătat că s-au alocat pentru incluziunea romilor in cinci ani peste 275 de milioane de euro, sumă care va depăşi 750 de milioane, pentru că s-a dovedit că investiţiile au avut rezultate notabile, comunităţile de romi urmănd să devină independente financiar, integrate pe piaţa muncii şi vor contribui la progresul societăţii. Secretarul de stat Gruia Bumbu, preşedintele ANR, a spus că există o problemă in corelarea şi armonizarea politicilor pentru romi in Romănia, din cauză că există foarte multe documente şi recomandări naţionale şi internaţionale care nu sunt cuprinse intr-un singur document de referinţă: "E foarte greu să obţinem rezultate concrete in comunitate, acolo unde trebuie să ajungă şi banii şi schimbarea. Fără corelarea politicilor publice pentru romi este foarte greu să obţinem ceva concret in comunitate. Sunt foarte multe proiecte de care nu se ştie şi e foarte posibil ca aceste proiecte să se suprapună din cauza multitudinii de finanţări şi neexistenţei unei evidenţe clare a acestora. In momentul de faţă nu ştim căţi bani au fost atraşi de ONG-urile rome şi nerome care aveau ca beneficiari şi romii. Comisia Europeană spune că s-au alocat 240 de milioane de euro pentru 10 milioane de romi. Pare o sumă foarte mare, dar, dacă stăm să calculăm, reiese că pentru un rom s-a cheltuit in jur de trei euro pe an, in timp ce UE oferă o subvenţie de 32-35 de euro pe an pentru o vacă".
SoluŢii. Dacă toate aceste fonduri ar fi controlate de o singură instituţie ar fi mai uşor de urmărit stadiul finanţărilor şi cel al proiectelor. Radu Moţoc de la Fundaţia pentru o Societate Deschisă, partener al Deceniului de Incluziune al Romilor, a spus că: "Noţiunea de coordonare apare atunci cănd nu vrei să faci ceva. După doi ani de zile de cănd a inceput, Deceniul de Incluziune nu are suficientă putere. ANR este pusă sub SGG care adaugă incă un nivel birocratic inutil şi este foarte puţin credibil ca aceasta să aibă influenţe in cele patru ministere: Muncii şi Solidarităţii Familiei, Educaţiei, Internelor şi Reformei Administrative şi Transporturilor, acesta din urmă ocupăndu-se de problema locuinţelor. Romănia a aderat la Decadă mai mult din dorinţa de a fi in rănd cu restul lumii, a infiinţat un organism nou nealocăndu-i resurse. ANR nu are miză politică, dar are multe responsabilităţi. De aceea, ar trebui adoptat un document unic, care să includă Planul Naţional Anti-Sărăcie, Memorandumul Comun de Incluziune Socială, Strategia Guvernului pentru imbunătăţirea situaţiei romilor şi Deceniul de Incluziune Socială al Romilor". "Este destul de greu de spus căt investeşte statul romăn pentru incluziunea romilor. Putem avea o imagine clară asupra sumelor de cofinanţare, asupra anumitor plăţi concrete. De exemplu, sunt politici educaţionale la Ministerul Educaţiei şi Cercetării care se adresează tuturor categoriilor defavorizate, nu numai comunităţilor de romi. Pe de altă parte, in ceea ce priveşte imprumuturile, situaţia este mai complicată, deoarece, din moment ce avem fonduri nerambursabile, este mai puţin util să apelăm la credite internaţionale", a declarat Victor Giosan, secretar de stat la SGG.


Un caz de dispariţie

La 10 mai 2006, Guvernul a aprobat contractarea imprumutului de 58,5 milioane de dolari (47,2 milioane de euro) pentru incluziunea socială a romilor. A fost introdusă şi o componentă de asistenţă socială pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru a nu se face discriminare. Printre negociatorii acestui imprumut au fost ANR şi Fondul Romăn de Dezvoltare Socială - FDRS. Banii nu au fost acordaţi exclusiv pentru romi, pentru a nu crea discriminare, insă cea mai mare parte a fost pentru romi. La 2.04.2007, Maria Ionescu, fostă preşedintă a ANR, a trimis un document oficial lui Markó Béla, fost ministru de stat pentru coordonarea activităţilor in domeniile culturii, invăţămăntului şi integrării europene, şi lui Victor Giosan, secretar de stat la SGG, prin care ii informa cum au fost impărţiţi banii: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a luat 28,6 milioane de euro, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a primit 6,1 milioane de euro, ANR - 800.000 de euro pentru a infiinţa un organism de monitorizare a incluziunii sociale (care e menirea agenţiei atunci?) şi 11 milioane pentru FDRS, un organism aflat sub tutela Guvernului romăn.
Un simplu calcul arată că lipsesc 700.000 de euro. După căteva săptămăni de solicitări, in care nimeni nu ştia ce s-a intămplat cu banii, am primit de la FDRS un răspuns uluitor: "FRDS are alocată din imprumutul mai sus menţionat suma de 11,7 milioane de euro, şi nu suma de 11 milioane, aşa cum precizaţi in adresa dumneavoastră. Este posibil ca diferenţa in minus de 700.000 de euro reclamată de dumneavoastră să fie generată de faptul că aţi luat in calcul o alocare pentru FRDS de 11 milioane in loc de 11,7 milioane euro, aşa cum este in realitate stabilit". Angajaţii statului par să nu işi dea seama că nu noi am interpretat eronat suma, ci ea apare pe corespondenţa oficială a nu mai puţin de trei secretari de stat. Conform unui document oficial, banii vor fi cheltuiţi pe "bunuri, lucrări, servicii de consultanţă, inclusiv audituri".


Programe şi proiecte finalizate

Căteva programe avănd diverse surse de finanţare cu scopul de a imbunătăţi condiţiile de viaţă ale romilor au fost deja puse in aplicare surse care deja au fost concretizate: PHARE 1998 de 12 milioane de euro prin care s-a sprijinit elaborarea "Strategiei naţionale de imbunătăţire a situaţiei romilor" a finanţat 41 de proiecte pilot: 11 din partea ONG-urilor romilor, 12 din partea altor ONG-uri, 13 din partea primăriilor şi cinci din partea altor instituţii publice; PHARE 2000 de cinci milioane de euro "Dezvoltarea societăţii civile 2000" prin care au fost finanţate 36 de proiecte din administraţie publică, educaţie, sănătate, comunicare şi participare civică; PHARE 2001, denumit "Accesul la educaţie a grupurilor dezavantajate, in special al copiilor romi", cu un buget de 8,33 milioane de euro, program implementat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a fost finanţat de Uniunea Europeană cu 7 milioane de euro şi Guvernul Romăniei cu 1,33 milioane de euro. Acest program a fost introdus in zece judeţe, urmănd a fi extins in alte 15 prin programul PHARE 2003 a cărui valoare este de 11,33 milioane de euro; "Parteneriat pentru sprijinul romilor - 2003" a fost finanţat de la bugetul de stat cu 1,6 milioane euro, suma fiind contribuţia Romăniei la programul PHARE 2002: "Sprijin pentru Strategia naţională de imbunătăţire a situaţiei romilor". Prin contribuţia Guvernului au fost finanţate un număr de 27 de proiecte ale autorităţilor publice locale in domeniile: locuire şi mică infrastructură, activităţi aducătoare de venit şi achiziţie de terenuri agricole.


Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   stat,   milioane,   guvernului,   proiecte,   romi,   romilor,   educatie,   socială,   phare

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela
Galerie Foto Decoraţiile importante ale României au devenit simple recompense de serviciu la Interne. Ca un fel de prime, ordinele şi medaliile – decernate cu ocazia Zilei Naţionale - au fost împărţite „sub patronajul”...

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”
Galerie Foto   Continuăm mărturisirile-document ale scriitorului Dinu Săraru, cu prilejul lansării împreună cu Jurnalul a unei trilogii de excepție, „Dragostea și Revoluția”. Autorul ne dezvăluie povestea...

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria
Galerie Foto Armurierul oficial al producătorului de arme austriac Glock a primit, la jumătatea lunii trecute, de la SRI, un contract de aproximativ zece milioane de euro cu TVA, pentru livrarea unor produse catalogate ca fiind...

„Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”

 „Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”
Galerie Foto Cuvintele se țes firesc, vorba îi e apăsată. Poveștile se derulează cu emoție nedisimulată. Ai sentimentul că îl poți asculta o viață, fără plictis. Chiar așa, să-l ascultăm cât ne mai putem...

Ochiului îi place mult lumina

Ochiului îi place mult lumina
Nu degeaba românul a născut zicerea „mi-e dragă ca lumina ochilor”. Ochii sunt cel mai frumos cadou pe care Dumnezeirea l-a dăruit omului. Despre problemele ochilor, dar și despre ochelari și necesitatea...

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO
Galerie Foto Traian Băsescu, fost protector al Laurei Codruța Kovesi, cel care a numit-o de trei ori la vârful parchetelor din România, susține că este o legătură între clasarea dosarului”EADS” de către DNA, retragerea...

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...
Serviciul de email marketing furnizat de