Războiul gazului dintre Rusia şi Ucraina s-a înveninat ieri,
cele două ţări acuzându-se reciproc de a fi paralizat aprovizionarea
Europei.
DEPENDENŢĂ ŞI NU PREA
Ucraina este un centru de tranzit important al gazului
pentru Europa. Totuşi, doar un sfert din gazul rusesc consumat de europeni
provine din Rusia, însă 80 la sută din acesta tranzitează Ucraina. Ţările din
nordul Europei, care primesc gaz rusesc prin Belarus, nu sunt afectate de închiderea
robinetelor. În prezent, zece ţări nu mai primesc nici un strop de gaz rusesc
prin Ucraina. Printre acestea se află România, Balcanii şi ţări din Europa
Centrală. Altele însă, Polonia, Franţa, Italia, Turcia, Germania,
au fost mai puţin afectate.
FURNIZOR PREDICTIBIL?
Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politica
externă, Javier Solana, a afirmat că gazul nu trebuie folosit “ca instrument
politic”. Ca urmare a actualei crize financiare şi economice mondiale, Rusia a
suferit pierderi enorme. Acestea se adaugă pierderilor prin scăderea drastică a
preţului petrolului. Resortul la care Rusia recurge pentru a contrabalansa
aceste pierdei este acela al creşterii preţului la gaze. De aici a izbucnit şi
actuala dispută cu Ucraina. Premierul Putin trebuie acum să dovedească faptul că
ţara sa este un furnizor predictibil.
Duritatea cu care Putin a ordonat închiderea robinetelor indică faptul că
acesta reacţionează oricum, dar numai pragmatic politic şi economic nu. Tactica
lui Putin pare a urmări nu numai “detronarea” lui Iuşcenko, dar şi divizarea
europenilor prin avansarea proiectelor de gazoducte North Stream şi South
Stream, care ocolesc Ucraina.
Nici Ucraina nu e uşă de biserică. Din păcate, e vorba despre interesele personale ale conducătorilor unor companii din domeniul gaze-lor, după cum arată la unison presa ucraineană din aceste zile. Europenii au ridicat tonul ieri, cerând restabilirea livrărilor şi avertizând că UE va reacţiona “mai ferm” astăzi, dacă părţile nu vor ajunge la un acord. Astăzi este ziua-cheie pentru reluarea negocierilor dintre Gazprom şi Naftogaz, la Moscova. UE a mai anunţat trimiterea de observatori în Ucraina pentru a măsura volumele de gaz care tranzitează.
CONDIŢIILE LUI MEDVEDEV
Rusia va relua livrările de gaze numai dacă Ucraina va plăti
preţul pieţei şi dacă observatorii europeni şi avocaţii internaţionali vor fi
implicaţi în proces, a declarat miercuri preşedintele rus, Dmitri Medvedev,
citat de agenţiile ruse. “Preţul gazului trebuie să fie cel al pieţei,
corespunzător preţului european (...).
Nu trebuie să aibă loc nici o reducere sau tarife preferenţiale”, a declarat Medvedev în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean Viktor Iuşcenko.
SUA AVERTIZEAZĂ
Administraţia americană în exerciţiu a preşedintelui George
W. Bush a avertizat Rusia în privinţa unei manipulări a resurselor energetice, în
plină criză privind livrările de gaze naturale către Europa. “O Rusie care
continuă să ameninţe vecinii şi să manipuleze accesul acestora la energie va
compromite orice aspiraţie a sa de a avea o mai mare influenţă în lume”, a
afirmat consilierul pentru securitate naţională al lui George W. Bush, Stephen
Hadley.
Replierea ţărilor Europei rămase fără gaze
Europa, dependentă de gazele ruseşti, acum privată de ele,
se repliază încercând să facă faţă crizei venite de la Est.
FRANŢA: Gazele ruseşti reprezintă 16% din gazele consumate în această ţară. Premierul François Fillon a prezidat ieri o reuniune privind aprovizionarea cu gaze, la care a participat patronul GDF-Suez, Gérard Mestrallet.
GERMANIA: Această ţară mai are încă acces la gazele ruseşti prin Belarus. Autorităţile au declarat că dispun de rezerve importante.
ITALIA: Ministrul italian al Dezvoltării Economice, Claudio Scajola, a declarat marţi că statul deţine niveluri mari de stocuri, dar a anunţat că a luat măsurile necesare pentru a maximiza livrările provenite de la alţi furnizori, precum Libia, Algeria, Norvegia, Marea Britanie şi Olanda.
UNGARIA: Mare consumatoare de gaz metan (14,2 miliarde de metri cubi pe an, potrivit Agenţiei Europene a Energiei), Ungaria a limitat la patru ore zilnic consumul pentru întreprinderi. Rezervele sale se ridică la 3,5 miliarde de metri cubi.
BULGARIA: Ţara, care depinde în proporţie de 92% de gazele ruseşti, a limitat consumul întreprinderilor sale la nivelul orar de miercuri, ora 04:00 GMT. Bulgaria îşi poate asigura 25%-30% din nevoi timp de 110 zile cu rezervele din depozitul de la Ciren (nord-vestul ţării), potrivit Bulgargaz.
AUSTRIA: Aprovizionarea cu gaz metan a consumatorilor casnici şi a întreprinderilor este asigurată pentru trei luni, potrivit ministrului Economiei, Reinhold Mitterlehner, care a respins ideea unui decret, avansată de presă ieri-dimineaţă. Ţara posedă rezerve de 1,7 miliarde de metri cubi. Mai multe centrale pe gaz metan au trecut pe păcură.
REPUBLICA CEHĂ: Praga a luat măsuri pentru a se aproviziona cu gaze norvegiene, a declarat purtătorul de cuvânt al operatorului RWE Transgas, Martin Chalupsky.
SERBIA: Această ţară a orientat producţia locală la un milion de metri cubi către “consumatorii prioritari”, potrivit directorului Srbijagas, Dusan Bajatovic. Guvernul a ordonat ca toate centralele pentru încălzire urbană să treacă pe păcură.
CROAŢIA: Un oficial ministerial a declarat că Zagrebul ar putea garanta prin propriile sale mijloace furnizarea de gaze consumatorilor casnici, spitalelor, şcolilor şi altor instituţii publice timp de trei săptămâni.
GRECIA: Aprovizionarea populaţiei este asigurată, dar industria ar putea suferi o reducere începând de duminică, dacă livrările de gaze ruseşti nu sunt restabilite, potrivit companiei naţionale Public Gaz Corporation.
SLOVACIA: Premierul slovac a anunţat că va reporni centrala nucleară de la Jaslovske Bohunice, recent închisă de autorităţi conform angajamentelor luate înainte de integrarea în Uniunea Europeană, în cazul în care sistările de gaz rusesc continuă.
- Marina Constantinoiu