Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru a combate schimbările climatice și pierderea biodiversității, Parlamentul European vrea să oblige companiile să se asigure că o serie de produse vândute în UE nu provin din terenuri defrișate, oriunde s-ar afla acestea în lume. Încălcarea viitoarei legislații se va lăsa cu sancțiuni consistente pentru companiile care aleg să o încalce. Pentru țara noastră, o astfel de reglementare este binevenită, pentru că ea va fi un sprijin în lupta cu defrișările ilegale. Lemnul provenit din această activitate nu ar mai putea ajunge pe piață, cel puțin teoretic în cazul României, unde toate măsurile luate împotriva celor care taie ilegal pădurile au fost un semieșec de-a lungul anilor.
Europarlamentarii au ajuns la un acord preliminar cu guvernele UE cu privire la o nouă lege referitoare la produsele comercializate pe piețele din blocul comunitar. Astfel, companiile vor fi obligate să verifice și să emită o așa-numită declarație de „due diligence” conform căreia bunurile introduse pe piața UE nu au dus la defrișări și degradarea pădurilor după 31 decembrie 2020. Potrivit textului convenit într-o primă fază, deși nicio țară sau marfă nu va fi interzisă, companiile nu vor avea voie să-și vândă produsele în UE fără acest tip de declarație. După cum au solicitat deputații europeni, companiile vor trebui, de asemenea, să verifice conformitatea cu legislația relevantă din țara de producție, inclusiv cu privire la drepturile omului și că au fost respectate drepturile indigenilor. Noua lege le-ar garanta consumatorilor europeni că produsele pe care le cumpără nu contribuie la distrugerea și degradarea pădurilor și, prin urmare, ar reduce contribuția UE la schimbările climatice și la pierderea biodiversității la nivel global.
Domeniul de aplicare
Produsele vizate de noua legislație sunt: bovine, cacao, cafea, ulei de palmier, soia și lemn, inclusiv produsele care conțin, au fost hrănite cu sau au fost fabricate folosind aceste mărfuri (cum ar fi piele, ciocolată și mobilier). În timpul discuțiilor, deputații europeni au adăugat pe lista neagră noi produse, precum cele din cauciuc, cărbune, hârtie imprimată și o serie de derivați ai uleiului de palmier. Parlamentul a asigurat, de asemenea, o definiție mai largă a degradării pădurilor, care include transformarea pădurilor virgine sau a pădurilor regenerabile în mod natural în păduri de plantații sau în alte terenuri împădurite.
Urmează evaluări în cascadă
Comisia va evalua, în cel mult un an de la intrarea noilor reglementări în vigoare, dacă va extinde domeniul de aplicare al ei și la alte terenuri împădurite. De asemenea, în termen de cel mult doi ani de la intrarea în vigoare, Comisia Europeană va evalua extinderea domeniului de aplicare la alte ecosisteme, inclusiv terenuri cu stocuri mari de carbon și cu o valoare ridicată a biodiversității, precum și la alte mărfuri. În același timp, Comisia va evalua, de asemenea, necesitatea de a obliga instituțiile financiare ale UE să furnizeze servicii financiare clienților lor numai dacă evaluează că există doar un risc neglijabil ca aceste servicii să nu conducă la defrișare.
Controale bazate pe risc
Autoritățile competente ale UE vor avea acces la informațiile relevante furnizate de companii, cum ar fi coordonatele de geolocalizare, și vor efectua verificări. Ei pot, de exemplu, să folosească instrumente de monitorizare prin satelit și analize ADN pentru a verifica de unde provin produsele. Comisia va clasifica țările, sau o parte din acestea, în risc scăzut, standard sau ridicat în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a noilor reglementări. Proporția de verificări asupra operatorilor va fi efectuată în funcție de nivelul de risc al țării: 9% pentru risc ridicat, 3 % pentru risc standard și 1% pentru risc scăzut. Parlamentul și Consiliul Europei vor trebui să aprobe în mod oficial noua propunere. Ea va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea ei în Jurnalul Oficial al UE, dar unele articole ale legii se vor aplica 18 luni mai târziu.
Amenzile propuse pentru nerespectarea noilor reglementări pentru a garanta că produsele care provin din defrișări nu sunt vândute în UE ajung la o valoare maximă de cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală totală în UE a operatorului sau comerciantului neconform.
România, campiona UE la tăieri ilegale
România pierde 6 miliarde de euro în fiecare an, din cauza tăierilor ilegale de păduri, conform estimărilor europene, asumate de statul român în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Rapoartele arată că în România s-au tăiat ilegal în jur de 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an, dublu față față de cantitatea de lemn exploatată legal. La începutul lunii octombrie Guvernul a aprobat Strategia Națională pentru Păduri 2030 (SNP30), deși ea trebuia adoptată încă din vară, conform angajamentelor asumate prin PNRR. În ultimii ani, Guvernul a încercat să limiteze tăierile ilegale de păduri prin implementarea completă a sistemului SUMAL de urmărire a lemnului, monitorizarea prin teledetecție și consolidarea regimului de sancțiuni, iar în viitor vor apărea și drone pentru supravegherea zonelor expuse la defrișări. Cu toate acestea, în multe zone din țară defrișările ilegale au continuat din cauza autorităților locale și a Poliției, care nu s-au implicat, în ciuda dovezilor aduse de către activiștii de mediu. Potrivit Global Forest Watch, România a pierdut între 2001 și 2021 circa 5% din suprafață, ceea ce înseamnă 400 de mii de hectare. Noua strategie forestieră își propune să schimbe situația actuală mizând pe reîmpădurirea terenurilor degradate, subvenționarea proprietarilor privați de păduri pentru a descuraja tăierile, înființarea de perdele forestiere, monitorizarea digitală a pădurilor etc.
România este astăzi unul dintre cel mai slab împădurite state europene cu relief comparabil, cu 29% din teritoriu acoperit de păduri, sub media UE care este de peste 39%.
