A plecat din tara pentru ca voia sa vada cum se face medicina si prin alte parti. A ajuns in America. Cand Dan, care are acum 43 de ani, s-a hotarat sa-si paraseasca patria, in 1999, tatal lui, care este profesor de economie si diplomatie la Universitatea din Timisoara, nu prea a fost de acord: "S-a gandit ca, daca nu reusesc, sa nu cumva sa ma las de meserie si sa fac altceva". Insa a reusit.
"Statele Unite primesc medici din afara, cu conditia sa treci niste examene. Apoi iti cauti rezidenta pentru specializare", povesteste Dan. El a dat acest examen, in limba engleza, la Budapesta, apoi a luat lista cu spitalele din America si cu pozitiile pe care le ofereau fiecare. "Am lucrat mai intai la New York University. Am inceput un rezidentiat in medicina interna, dar dupa doi ani nu mi-a mai placut. Voiam chirurgie. Am aplicat din nou si am stat patru ani la University of Texas, din San Antonio. Cand am terminat, mi-am dat seama ca pot face o supraspecializare in ginecologie oncologica. In acest domeniu, care a aparut in anii ’60, exista 1.000 de specialisti in Statele Unite. Ideea este de a face medici dedicati total cancerului ginecologic, care trateaza boala si chirurgical, si prin chimioterapie. Numai radiatie nu facem noi. Pacientii bolnavi de cancer sunt si asa distrusi, si psihologic le e de ajutor sa stie ca au un medic care se ocupa de tot", spune Dan Silasi. A facut supraspecializarea in ginecologie oncologica la Yale si acum este asistent universitar la aceasta facultate. Dan Silasi este chirurg, iar 50% dintre interventii le face cu sistemul computerizat da Vinci. "Chirurgia robotica a aparut prima data ca aplicatie militara. Medicul e scump si dureaza mult sa faci unul. Ca sa dai primul ajutor in campul de lupta, e mai usor si mai ieftin sa folosesti un robot teleghidat. In anul 2003, acesti roboti au ajuns in spitale. Prima specializare care a beneficiat de aceasta tehnologie a fost urologia", explica medicul.
Sistemul are patru brate – un brat este dedicat camerei video, iar celelalte – instrumentelor chirurgicale. "Operatie se face cu mai multa precizie. Robotul are filtrare – de tremor, de scaling –, se misca in parametrii prestabiliti, chiar daca mana ta se misca mai mult. Pentru ca nu mai e nevoie de incizia abdominala, pacientul pleaca acasa a doua zi. Media de spitalizare, dupa operatiile mari, este de 1,4 zile. Le dam pacientilor sa manance, le dam analgezice – pastile, pentru ca nu mai e nevoie de injectii, si nu le mai dam antibiotice", arata Dan avantajele acestei tehnologii.
Pana acum, a operat 320 de cazuri. "Cel mai greu caz a fost o tanti care avea vreo 210 kilograme. Avusese trei cezariene inainte. Cand ma cheama pe mine, inseamna ca ceilalti medici nu mai stiu ce sa faca. La a doua sarcina deja avusese o problema, nu ii mai gaseau uterul. Dupa ce a facut al treilea copil, pentru ca, din cauza obezitatii, avea sangerare permanenta, a trebuit sa ii fac histerectomie. Am spus: «Am sa fac asta robotic!». Femeia era din secta martorilor lui Iehova, si ei nu accepta transfuzia. Daca ii faci transfuzie, te da in judecata ca i-ai violat drepturile religioase, daca moare, te poate da iarasi in judecata. Dar cu sistemul computerizat nu am avut nevoie de transfuzie. Oricine poate da cu bisturiul, dar trebuie sa stii si unde sa dai. Cea mai grea etapa este sa restaurezi anatomia normala. La aceasta femeie, din cauza cicatricelor, nu vedeam organele", povesteste Dan.
O operatie dureaza de obicei trei-patru ore; cea mai lunga operatie facuta de Dan Silasi a durat sapte ore. El face mai multe interventii chirurgicale zilnic, ceea ce presupune si o munca fizica grea. Are trei zile pe saptamana in care opereaza. "La inceput a fost greu, nu stiam pe nimeni, lucram 16 ore pe zi, nu aveam timp sa-mi cumpar nimic", isi aminteste medicul. El a observat ca sistemul american de sanatate nu este bazat pe preventie, desi asa ar avea eficienta cea mai mare: "E vorba despre un business si preventia nu aduce bani. In SUA, 50-60% din populatie sunt obezi". El a initiat un parteneriat cu universitati din alte tari: "Cu chinezii, suntem in al patrulea an de experienta. Ne ducem la ei si, timp de o saptamana si jumatate, facem operatii, tinem conferinte. Ei platesc totul. Daca vor, pot veni la noi sa vada cum facem ginecologie oncologica".
Pentru ca vine din America, l-am intrebat daca personajul din serialul "Doctor House" are tangente cu realitatea: "In primul rand, are prea mult timp liber. Exista intr-adevar departamente de diagnostic in unele spitale. Daca un doctor e foarte bun, spitalul poate face un astfel de departament pentru el, pentru ca astfel creste si prestigiul spitalului. Din punct de vedere al eticii medicale, ce se intampla in serial nu ar fi posibil in realitate". Cand a aterizat pe Otopeni, i s-a intamplat si lui o faza de film: a luat o alta valiza, care era aidoma cu a lui. A realizat schimbarea cand a ajuns in Timisoara. Pentru ca isi scrisese numarul de telefon pe valiza, a fost sunat de persoana din Brasov, la care ajunsese bagajul lui. Au decis sa si le trimita reciproc printr-o firma de curierat. Valizele s-au intalnit la Sibiu, iar de acolo n-au mai pornit spre destinatie. "Firma a invocat o problema si n-au vrut sa-mi trimita valiza. Costumul meu era in bagaj si nu puteam sa ma prezint la congres in trening. Cu greu, s-a rezolvat", povesteste, amuzat, medicul.
Dan deschide laptopul si imi arata un filmulet care prezinta o operatie facuta cu sistemul da Vinci. Coloana sonora e asigurata de Mozart. Il intreb daca ii place muzica clasica: "Ascult heavy metal si classic rock. Dar nu poti sa pui la prezentari heavy metal". Medicul a venit in Romania la invitatia Asociatiei Romane de Chirurgie Endoscopica, care a organizat la sfarsitul lunii noiembrie al VI-lea Congres National. "Acest congres a fost realizat exceptional, cu prezentari de nivel stiintific deosebit. Profesionalismul medicilor impreuna cu ospitalitea romaneasca au transformat acest congres dintr-un meeting stiintific intr-o experienta deosebita", spune Dan Silasi.