Vaccinarea antigripală poate preveni complicații severe, precum infarctul sau pneumonia 

Potrivit specialiștilor, la cei cu boli cronice, gripa dublează riscul de spitalizare, deoarece poate provoca leziuni severe, inclusiv agravarea diabetului sau declanșarea infarctului miocardic și a pneumoniei.  

Atât epidemiologii din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cât și cei de la Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) au atras atenția asupra unei posibile creșteri a numărului de infecții gripale după COVID-19. Circulația scăzută a virusului gripal în ultimii doi ani, ca urmare a restricțiilor impuse în timpul pandemiei, pe de o parte, și scăderea accentuată a vaccinării antigripale, pe de altă parte, ar fi putut duce la o pierdere a imunității în fața gripei sezoniere, care ar putea face lumea mai susceptibilă la un focar de infecție. 

În plus, fostul șef al programului de Gripă și alte virusuri respiratorii din cadrul ECDC, Pasi Penttinen, a declarat că există riscul ca, în acest an, gripa „să persiste mai mult decât în mod normal”.

Cu sistemele de sănătate și economiile țărilor încă sub presiune, este vital pentru persoanele vulnerabile (vârstnici, cei cu multiple comorbidități și persoanele imunodeprimate) să fie protejați împotriva gripei și a potențialelor complicații grave ale acesteia, consideră specialiștii.

Cele mai periculoase complicații

Persoanele cu boli cronice cardiace sau pulmonare, boli metabolice sau renale, sau imunodeficiențe, precum și cei peste 65 de ani „au cu 51% mai multe șanse de a vizita un medic de familie și de 3 ori mai multe șanse de internare din cauza gripei”, în comparație cu cei fără factori de risc, potrivit datelor incluse în cel mai recent Sanofi Flu Bulletin. Chiar și prezența unei singure afecțiuni cronice crește riscul de spitalizare din cauza gripei de două ori.

Totodată, datele comunicate de compania farmaceutică Sanofi arată că:

• Până la 1 din 3 adulți în vârstă spitalizați cu gripă dezvoltă pneumonie. Recuperarea în cazul pneumoniei este de obicei de 10 zile, dar pentru un vârstnic cu comorbidități poate dura până la 6-12 săptămâni.

• 1 din 10 vârstnici spitalizați din cauza gripei se confruntă cu pierderea independenței, 15% confruntându-se cu o dizabilitate catastrofală ce implică o pierdere a independenței în mai mult de două activități de bază în autoîngrijire. 

• Gripa poate fi factor declanșator pentru infarctul miocardic și exacerbarea diabetului. Pe de altă parte, s-a demonstrat că vaccinarea antigripală are o eficacitate de 15-45% în prevenirea infarctului miocardic, similar cu măsurile de rutină de prevenire a infarctului miocardic, cum ar fi renunțarea la fumat (32-43%), administrarea de statine (19-30%) și terapia antihipertensivă (17-25%).

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, consideră că dovada protecției dincolo de gripă ar trebui să fie o nouă cerință standard de reglementare pentru vaccinurile gripale.

 „Protejarea categoriilor de populație vulnerabile de complicațiile gripei va duce la rezultate mai bune în materie de sănătate, eliminând costul spitalizărilor și al cheltuielilor medicale atât pentru indivizi, cât și pentru sistemul de sănătate. Totodată, va contribui la protejarea  sănătății publice și va permite oamenilor să trăiască o viață împlinită”, spune dr. Marinescu. 

Se estimează că, în Uniunea Europeană, vaccinarea împotriva gripei sezoniere previne până la 65.600 de spitalizări, 37.200 de decese și 844.700 de zile de muncă pierdute, în fiecare an.

Datele oficiale arată că, în România, acoperirea vaccinală antigripală în perioada 2019-2022 a fost de numai 7,9%, cu mult sub nivelul înregistrat în sezonul gripal 2007-2008, spre exemplu, când a fost de 51%.

Potrivit OMS, vaccinarea de rutină împotriva gripei sezoniere este vitală pentru a asigura pregătirea împotriva unor noi pandemii provocate de boli infecțioase, aspect esențial pentru consolidarea securității sănătății globale.

Un nou virus hibrid poate duce la pneumonii fatale

Îngrijorarea specialiștilor din Sănătate este și mai mare după ce oamenii de știință au descoperit, recent, că două virusuri respiratorii din familii complet diferite - virusul gripal A și virusul sincițial respirator (VSR) - au fuzionat și au creat un un nou tip de agent patogen: un virus hibrid capabil să eludeze sistemul imunitar uman şi să infecteze celulele pulmonare.

Deși nu l-au studiat încă, cercetătorii de la universitatea din Glasgow (Scoția) care au făcut descoperirea consideră că virusul hibrid format este capabil să infecteze mai multe celule decât oricare dintre cele două virusuri separate.

În timp ce gripa infectează de obicei celulele din nas, gât şi trahee, VSR tinde să afecteze celulele traheei şi ale plămânilor, iar oamenii de știință spun că infectările cu un astfel de virus hibrid ar putea duce la infecții pulmonare foarte grave, care pot fi fatale, deoarece poate să pătrundă mai adânc în plămâni.

Imunizare și în farmacii, din noiembrie

Începând din această lună, cei interesați să se vaccineze împotriva gripei sezoniere o vor putea face și în farmaciile comunitare autorizate, nu doar la medic, potrivit unui ordin al Ministerului Sănătății (MS) publicat în Monitorul Oficial săptămâna trecută și care se va aplica din 3 noiembrie. 

Este vorba despre un program-pilot lansat de minister, la care vor putea participa doar farmaciile ce se autorizează în acest sens, deoarece vaccinarea va fi făcută doar de către farmaciștii care au absolvit un program postuniversitar de pregătire. 

Efectuarea vaccinării se va face în farmacie la solicitarea persoanei adulte (sau la solicitarea reprezentanților legali, în cazul minorilor), dacă persoana care se prezintă la vaccinare deține o recomandare medicală de a fi vaccinat împotriva gripei sezoniere și a mai efectuat cel puțin o vaccinare împotriva gripei în anii anteriori. Imunizarea se va putea face gratuit sau contra cost, iar lista farmaciilor autorizate să desfășoare această activitate va fi publicată pe site-ul MS.