Viaţa lui Adrian Păunescu povestită de Andrei Păunescu: Pericolul pieţei

11 aprilie 1987
Mergem sa facem piata. Lumea se strange buluc in jurul lui A.P. Multi se inghesuie sa-i spuna cuvinte frumoase, iar unii tarani vin sa-i ofere cadouri din produsele lor. Cineva ne da o punga cu nuci curatate.
O femeie ne vinde toata taraba de urzici pentru 25 de lei. A.P. stie cat de puternici au fost taranii in istorie, la rascoale, si, tocmai de aceea, prefera sa ne retragem spre casa, cand oamenii din Piata Amzei incep sa-i spuna: "Nea Adrian, nu mai putem trai!", "Avem 10 lei pensie si ne omoara cu mercurialele si Militia!", "Fa si matale ceva, ca nu mai e viata de trait. Unde vor sa ne aduca?" La plecare, cativa oameni il aplauda. Un Moromete nescris aplauda foarte pronuntat, cu trimitere ironica la miscarile mecanice de la congrese si consfatuiri.

Cantecul nostru "Indragostit de tine"
A.P. scrie un nou cantec pentru mine, dupa o melodie pe care am facut-o deja de ceva vreme: "Indragostit de tine". In rol de scrib este Mirela Stanescu, dar poezia are bataie mult mai lunga, din aceeasi sorginte cu romantele de plecare. Astazi, sunt invitatii nostri la masa colega mea Jeni Zamfir (cea mai buna prietena a lui Bobi) si poetul mehedintean Valeriu Armeanu. Inainte de a lua drumul Severinului, domnul Armeanu ne arata ca nasc si la Oltenia masori.

Valeriu Popa l-a scos din moarte pe Constantin Paunescu
Regimul naturist indicat de Valeriu Popa a dat rezultate senzationale. Tumoarea de 14 centimetri, de pe capul de pancreas, a disparut complet, ecograful si tomograful de la Spitalul Fundeni adeverindu-i bunicului meu miracolul. si noi, ceilalti membri ai familiei, am trecut pe un regim vegetarian destul de sever. Care este in pericol, pentru ca saptamana viitoare se anunta un drum la Nasaud, in Transilvania afumaturilor.

12 aprilie 1987
Dreptate Anei lui Manole!
A.P. termina de scris un articol in care doreste sa relanseze si sa acrediteze teza sa straveche, pe care o considera fundamentala: adevarata jertfa este femeia, e Ana cea zidita pentru ca opera sa dureze, contrar formulei devenite clasice, potrivit careia Mesterul Manole s-ar fi jertfit.
Mai mult decat atat, A.P. e foarte revoltat pe faptul ca nu s-a sesizat, de atata vreme, adevarul, in problema sacrificiului, cand gestul lui Manole, departe de a fi un sacrificiu, e un sacrilegiu: sa-ti zidesti femeia si sa-ti omori copilul din pantecele ei, pentru un ideal estetic!?

Lectura contra cost
Fanus Neagu. i-a trimis lui A.P. manuscrisul noului sau roman "Scaunul singuratatii", pe care, insa, tata nu are rabdarea si puterea de concentrare sa-l citeasca in regimul de urgenta pe care il doreste autorul. si, pentru ca domnul Fanus suna de cateva ori pe zi, sa intrebe care e parerea poetului despre noua lui carte, eu, Nicu Leahu si Mirela Stanescu ne decidem sa vedem ce e cu acest scaun, devorandu-l. Fanus suna din nou si intreaba: "Cum e cartea, Adriane?". A.P. raspunde: "Sfarsitul lumii!". "Cum ti se pare?", zice F.N. "Ceva de nedescris!", conchide A.P.
La un moment dat, pierzandu-si rabdarea, dar admirand preocuparea scriitorului de a-si vedea cartea citita de un confrate, A.P. ii spune: "Te-a ajuns blestemul. Cand erai foarte tanar si n-aveai timp sau chef sa citesti anumite carti, le dadeai 25 de lei elevilor tai de incredere, sa vada despre ce e vorba in lucrarile acelea. Ma obligi sa fac si eu la fel. E imposibil de inaintat prin metafora ta".

13 aprilie 1987
Ioana s-a maritat
De la mama, aflam ca Ioana s-a maritat deja cu Lucian Profirescu si mai aflam ca A.P. l-a cunoscut pe cel ce, iata, ii este deja ginere, mai de mult, la Casa Scriitorilor, cand i-ar fi oferit (pentru ca era simpatic) niste ghiudem, spunandu-i "tinere, as vrea sa ne mai intalnim". Toate ar fi posibile, dar nu prea il vad pe A.P. spunandu-i unui om "tinere". Tata nu crede ca a existat o asemenea discutie.