Cum-necum, am reușit să învingem favorita grupei, Austria. La ultima fază a meciului, după o schemă desenată pe margine de Mircea Lucescu. „Dă-i lui Man să se ducă pe extremă!”, i-a ordonat el lui Ianis Hagi, care ar fi vrut să centreze în fața unei apărări austriece perfect organizate. „De trei ori i-am spus”. A ascultat sfatul, i-a pasat lui Man, care a făcut, în sfârșit, o cursă reușită și a trimis perfect în fața porții. Ghiță a luftat din 6 metri, dar mingea a revenit la Hagi, care a centrat din nou, iar de data aceasta Ghiță a lovit impecabil cu capul. Golul de 1-0 a declanșat nebunia pe stadion și ne-a readus în cărțile calificării. Greu de pe primul loc, însă foarte posibil să intrăm în baraj de pe locul 2, care ne-ar oferi un traseu ceva mai accesibil.
Echipa care a arătat, în sfârșit, unitate
România a arătat în acest meci o organizare rar văzută în ultimii ani. Fundașii s-au sincronizat perfect, mijlocul a muncit enorm, iar spiritul de echipă a fost evident din primul până în ultimul minut. Chiar și cei mai sceptici suporteri au recunoscut că, în sfârșit, naționala a arătat ca o echipă adevărată, cu atitudine și încredere, care atacă și care greșește mai puțin. Nu au lipsit momentele de presiune din partea austriecilor, dar linia defensivă, condusă de Burcă și Mihai Popescu, a rezistat admirabil. Portarul Ionuț Radu a fost la înălțime, cu două intervenții decisive, care au menținut tabela nemodificată.
„Le-am lăsat mingea acolo unde am vrut noi”
„Am jucat exact ce trebuia să jucăm”, a spus Mircea Lucescu după meci, cu calmul și luciditatea care îl caracterizează. „Am avut răbdare, am avut ordine și, mai ales, am avut curaj. Nu te poți bate cu Austria fără curaj”. Cu aceste cuvinte, selecționerul a sintetizat imaginea unei echipe care, în sfârșit, pare să-și fi regăsit identitatea. „Le-am lăsat mingea acolo unde am vrut noi. I-am atras în jocul nostru și ne-a ieșit foarte bine. Da, este adevărat, domnul Lucescu mi-a spus chiar atunci să pasez la Man, ca el să se ducă liber pe dreapta. Asta i-a surprins, apoi, când mingea a ajuns din nou la mine, centrarea la Ghiță a fost simplă. Ne cunoaștem de la juniori. I-am dat sute de astfel de centrări”, a povestit și Ianis Hagi, după meci.
Pentru prima dată după mult timp, nu ne-am mulțumit să ne apărăm și să sperăm într-un contraatac norocos. Am construit, am pasat, am avut idei. Poate nu toate au ieșit, dar intenția a fost clară: să dominăm, să credem în noi. Iar asta s-a văzut.
Tribunele au redevenit vii
Victoria cu Austria valorează mai mult decât cele trei puncte. Ea redă speranța și reaprinde entuziasmul tribunelor. „Dacă jucăm așa și în următoarele două meciuri, ne calificăm!”, spunea un suporter la final, cu lacrimi în ochi și eșarfa tricoloră pe umeri. Poate că avea dreptate.
Acest 1-0 dramatic ne apropie de locul 2, care ar însemna un baraj cu o echipă mai accesibilă, dar mai ales ne oferă încrederea că, da, se poate. Că avem jucători care pot lupta până la capăt și că Lucescu, cu toată experiența sa, poate construi din nou o echipă competitivă, așa cum a promis când a fost numit selecționer.
Calculele calificării
Pentru calificare, matematica este simplă: Trebuie să învingem în Bosnia și astfel să o egalăm la punctaj și să învingem la scor foarte mare San Marino. De asemenea, Bosnia nu ar trebui să învingă Austria în ultimul meci. Teoretic, Austria ar trebui să învingă Bosnia pentru că, altfel, ar putea pierde ei calificarea directă, iar înfrângerea le poate complica lor situația și să piardă prima poziție din grupă. Pe scurt, noi trebuie să învingem în Bosnia și Austria să nu piardă cu aceeași Bosnie.
Însă, pentru prima dată după mulți ani, echipa națională a României le-a dat fanilor o seară pe care o pot pune, cu mândrie, în ramă.


