Spartathlon este o cursă anuală, la finalul lui septembrie, în care atleții aleargă din Atena până în Sparta. Evenimentul recrează călătoria mesagerului grec Fidipide, care a completat-o într-o zi și jumătate pentru a-i chema pe soldații spartani (246km). El este cunoscut mai bine pentru legendara cursă de 42 de km din Maraton până în Atena, care a și dat numele termenului.
Popularitatea ultramaratonurilor a crescut în ultimii ani, precum și interesul în mecanica și știința corpurilor care funcționează în aceste condiții. Mark Burnley, un psiholog de rezistență de la Universitatea din Kent investighează rapiditatea cu care se pot completa mai multe distanțe.
În alergare, trei factori vor determina performanța. Primul pe listă este VO2 max – cantitatea maximă de oxigen pe care corpul o poate folosi în timpul antrenamentului intens. O limită cât mai înaltă a acidului lactic este necesară, deoarece determină viteza maximă cu care poți alerga. Nu în ultimul rând, trebuie să alergi economic, asemenea unei mașini care folosește combustibilul într-un mod eficient. „Dacă le pui la un loc, vei completa un maraton rapid” spune Burnley.
Lungimea cursei determină dacă atleții dorm sau nu cât aleargă. Cursele sub 36 de ore, precum Spartathlon, sunt completate de către majoritatea sportivilor fără somn.
Totuși, pentru mulți atleți, factorul care îi plafonează este mentalitatea. „Sunt momente în care te simți puternic și simți că poți alerga pentru totdeauna” declară Dean Karnazes, participant al Spartathlon. ”Două secunde mai târziu, simți că trebuie să te oprești, că te doare atât de tare încât nu vei ajunge până la următorul colț de stradă. Atunci e necesar să te forțezi să îl traversezi și să te simți puternic din nou.”
sursa: BBC