Sunteti montati oare altfel?

Marea surpriza a prezentei Letoniei la turneul final al Campionatului European a pus pe ganduri lumea fotbalistica doar 70 si ceva de minute din partida de debut. Pana atunci a condus tarisoara tricolora, spalata de apele nordului. In fata unei renumite "ulite cehe", bine conturata si in bune conditii de intretinere mereu. Adica de pe timpurile lui Masopoust si Poplouhar, acum 40 si ceva de ani. S-a jucat mai mult spre poarta balticilor, scapati si ei prea de curand in "libertate conditionata". S-au retras premeditat, doar aparandu-se, sau sunt inca lumea a treia a fotbalului? O intrebare cu raspuns sigur spre a doua varianta. Cehilor nu le-a fost usor. Au tremurat chiar in caldura de la Aveiro, desprinzandu-se in final prin inspiratia de a veni cand trebuie, din spate, ca un "panzer", a... germanului, dupa nume, Heinz. Aruncat in lupta la inceputul reprizei a doua de "trainer-ul" ceh... Karol Bruckner! Cat de discutabil sunt asezate inca hotarele, doar conventionale, ale popoarelor.

Adevar posibil, confirmat si in disputa atat de asteptata dintre Germania si Olanda. Asezari si dinamica identice, chiar daca se intalneau un popor "cata frunza, cata iarba", cu o mana de flamanzi. Deci puterea mintii prin educatie, morala si forta genei (ultima certitudine descoperita), beneficiind de continuitate, asaza ierarhiile prin care civilizatia lumii merge mai departe. Nu numarul este decisiv. Noi si in aceasta privinta suntem, parca, montati invers! Nu s-a rostit la noi oare: "Prosti, da’ multi, Motoace"?... Si acum cateva sute de ani.

A fost o adevarata finala. Cu "4-2-3-1", de ambele parti, cupluri bine conturate pe benzi si fluidificari sugestive si surprinzatoare in axul echipelor. Stoperii evoluand in cuplu. Dar Worns si Nowotny parand mult mai siguri decat Stam si Bouma. Ballack a impresionat pe buna dreptate, facand un joc inspirat de posesie, dar si de patrundere. Ca o lectie de filozofie la Heidelberg. A aparut unde si cand a trebuit, semanand mai mereu panica in defensiva batava.

De partea cealalta, duplicitate ca in asa-zisul conflict de la Venlo! Van der Waart trebuia sa ajunga mai des langa Van Nisterlooij, dar n-a ajuns. S-a dovedit astfel si prin intrarea logica a lui Van Hooijdonk, care a schimbat, si mult dupa mutarile de la pauza, Sneijder-Cocu si Zenden-Overmars, ca si experimentatul Dick Advocaat nu are inca formula ideala de echipa. Si ce piese au stat pe margine! Cat despre atat de izolatul Van Nisterlooij se poate spune ca a mai stabilit un record. Prima data cand a avut mingea cat de cat periculos, in preajma portii, cu zece minute inainte de final, avand si reduta Worns peste el, a marcat. Sa fie, oare, aceasta si o posibila explicatie a zerourilor neverosimile, inumane, prin care le este cantarit corpul in utopia contractelor fotbalistice din zilele noastre?