Comisia de la Venetia este din nou chemata sa arbitreze disputele politice de la Bucuresti. De data aceasta nu mai este vorba de Statutul maghiarilor, ca in 2001, ci de cel al minoritatilor nationale, proiect initiat de UDMR si care a generat controverse in coalitie.
|
|
MOTIV. In Guvern, principalele dispute sunt legate de dreptul la decizie al organizatiilor minoritatilor
|
LA VENETIA. Guvernul a decis, joi, sa solicite un punct de vedere din partea Comisiei pentru drepturile omului de la Venetia asupra proiectului de lege privind minoritatile nationale. Este pentru a doua oara cand Executivul roman apeleaza la avocatii independenti de la Venetia intr-o chestiune legata de drepturile minoritatilor nationale. In anul 2001, Comisia de la Venetia, prin raportul Jurgens, a dat un verdict negativ Legii statutului maghiarilor, solicitand Budapestei reformularea ei in spirit european. Comisia a reprosat atunci Guvernului maghiar aplicarea transfrontaliera a legii, fapt neconform cu tratatele bilaterale incheiate intre statele europene. Actualul Guvern a solicitat un punct de vedere si din partea Inaltului Comisariat pentru Minoritatile Nationale al OSCE.
PARTIDE CIVICE. Initiativa legislativa a UDMR face din organizatiile minoritatilor un fel de partide civice. Confuzia din definitie este cauzata de articolul 62 din Constitutie, care permite acestor organizatii sa candideze in alegeri, iar in cazul in care nu depasesc pragul electoral de 5%, sa numeasca din oficiu un deputat. Prevederea este unica intre constitutiile europene si a fost considerata pana acum argumentul principal ca Romania respecta drepturile minoritatilor. Ea a generat, insa, o serie de confuzii legate de misiunea acestor organizatii. Cazul UDMR, singura formatiune parlamentara apartinand minoritatilor, este elocvent.
LEGEA UDMR. Proiectul privind statutul minoritatilor nationale intentioneaza sa reglementeze prioritar situatia speciala in care se afla UDMR ca organizatie parlamentara apartinand minoritatii maghiare. In prezent, Uniunea functioneaza conform Legii nr. 26/2000 privind organizatiile nonguvernamentale. Ca grupare parlamentara, UDMR primeste fonduri de la bugetul de stat, potrivit Legii finantarii partidelor politice. Articolul 62 din Constitutie vorbeste despre organizatii ale minoritatilor nationale, dar un cadru legislativ privind definirea si functionarea acestora nu a existat pana acum. Proiectul UDMR stabileste acest cadru si asimileaza organizatiile minoritatilor nationale partidelor politice.
OFENSIVA. Laszlo Tokes acuza liderii UDMR ca tradeaza cauza maghiarimii
|
FONDURI. Acelasi proiect confera organizatiilor apartinand minoritatilor si dreptul de a gestiona banii pentru pastrarea si dezvoltarea identitatii nationale. Articolul 48 litera c). prevede ca aceste organizatii "pot administra singure sau impreuna cu alte organizatii similare fonduri speciale primite de la bugetul de stat sau bugetele locale". In prezent, aceste fonduri sunt acordate prin intermediul Departamentului guvernamental pentru Relatii Interetnice. Suma alocata minoritatilor anul acesta este de 25 miliarde lei. Gestionarea fondurilor comunitatii maghiare se face de catre Fundatia Communitas. Presedintele curatoriului acestei fundatii a fost pana la sfarsitul anului trecut presedintele UDMR, Marko Bela. In urma cu un an, mai multi reprezentanti ai unor ONG-uri maghiare au cerut separarea intereselor politice de cele civile ale comunitatii maghiare. Cotidianul de limba maghiara "Kronika" a publicat mai multe materiale care acuzau UDMR ca au construit propriul sediu al prezidiului executiv din banii fundatiei si ca salariati ai UDMR sunt platiti din aceleasi fonduri. De asemenea, exista suspiciuni ca fondurile alocate comunitatii maghiare sunt orientate catre fundatii controlate de lideri ai UDMR. Articolul 48 litera c). acorda practic UDMR dreptul de a gestiona banii pentru comunitatea maghiara, lasand nerezolvata problema separatiei dintre misiunea politica si misiunea civica a unei organizatii. Comunitatea maghiara mai primeste fonduri si din partea Guvernului ungar, prin intermediul Fundatiei Illyes, interlocutorul principal cu partea "romana" fiind tot presedintele UDMR Marko Bela.
Problema cauzata de articolul constitutional amintit si nerezolvata de proiectul de lege nu are nici o legatura cu asa-zise blocaje de comunicare intre majoritatea romana si minoritatea maghiara, ci vizeaza relatia dintre comunitatea minoritara si reprezentantii acesteia (UDMR). Din punct de vedere legal, autoritatile trebuie sa se asigure ca fondurile acordate comunitatilor nationale sunt folosite cu scopul de a proteja si dezvolta identitatea nationala a respectivei comunitati si nu pentru a sluji scopurile politice sau personale ale liderilor politici.
|
|