x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

În Harghita şi Covasna, românii sunt "pierderi colaterale"

0
Autor: Luminita Ciobanu Carmen Anghel-Dobre 25 Mai 2010 - 00:00
În Harghita şi Covasna, românii sunt Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Simt în fiecare zi deznădejdea. Unii se resemnează, alţii strâng din dinţi şi merg mai departe. "Aici, nu prea vin românii pe la români!" În plus, politicienii îşi amintesc rareori de existenţa lor...



Municipiul Sfântu Gheorghe se află la o "aruncătură de băţ" de Braşov. N-ai bănui că graniţa dintre judeţele Braşov şi Covasna desemnează de fapt un hotar spre o realitate dură. Aici, etnicii români şi cei maghiari trăiesc în două lumi paralele, în care copiii, cu toate că nu sunt muţi, sunt nevoiţi să se înţeleagă prin semne dacă vor să se joace împreună şi nu se resping pe motive etnice.

În Sfântu Gheorghe, populaţia de etnie maghiară este majoritară. Doar 25%, conform recensământului din 2002, sunt români. Aflaţi în minoritate, românii îşi găsesc de lucru mai degrabă în ţări precum Italia, Spania, Anglia. În România, în localităţile din judeţele Harghita şi Covasna, cunoaşterea limbii maghiare este paşaport spre o bucată de pâine. Copiii români au şcolile lor, maghiarii, de asemenea. În cele mai bune cazuri, învaţă în şcoli mixte.

Alteori, copiii românilor sunt nevoiţi să meargă la şcoală în cel mai apropiat oraş, la zeci de kilometri, uneori. La fosta Şcoală de Cooperaţie, astăzi Grupul Şcolar "Constantin Brâncuşi" din Sfântu Gheorghe, se predă în limba română. Unitatea de învăţământ şi-a păstrat profilul economic. Elevii sunt pregătiţi pentru diferite meserii: turism, contabilitate, dar şi ospătari ori bucătari. Rodica Pârvan, filolog, director al Grupului Şcolar "Constantin Brâncuşi", spune că unitatea de învăţământ are şi elevi de etnie maghiară, dar şi profesori.

"Vin şi copii de etnie maghiară care îşi dau seama că au nevoie să cunoască limba română. Dacă eşti un om normal, îţi dai seama că îţi condamni copilul să rămână aici sau să meargă în Ungaria. Poate vrea să meargă la Râmnicu-Vâlcea. Ce face acolo dacă nu ştie româneşte?", spune doamna Pârvan şi continuă, subliniind ideea: "Am elevi de etnie maghiară care nu ştiu să vorbească româneşte în clasa a IX-a. Cum s-a întâmplat, atât timp cât au avut în programă limba română? Ce au făcut dascălii lor timp de opt ani? Aceşti copii nu pot ieşi din «pătratul» ăsta, de aici... Separarea şcolilor a fost cea mai mare greşeală; se dezvoltă două lumi paralele! Natalitatea scade, copiii nu se mai întorc de pe unde au plecat, de la Iaşi, Bucureşti, Braşov. Mai vin în vizită ori îşi trag părinţii după ei. După '90 au plecat multe cadre didactice".

Rodica Pârvan a fost repartizată la Sfântu Gheorghe în urmă cu 30 de ani. "Ceea ce facem noi aici este apostolat! Dar nu simt că am rădăcini. E dureros. Asta e povestea oricărui român de aici. Nici nu eşti dorit... nu ai aderenţă. Nici prieteni nu poţi să-ţi faci. Suntem aceiaşi prieteni de mulţi ani. Din ce în ce mai puţini... E o dramă ce se întâmplă aici. O va relata oare istoria?"

Consilier local, aflată la cel de-al treilea mandat, doamna profesoară este la curent cu toate problemele urbei. Încearcă, pe cât poate, să susţină în deliberativ rezolvarea chestiunilor specifice comunităţii româneşti. Consiliul Local Sfântu Gheorghe are doar patru consilieri, reprezentanţi ai partidelor româneşti. De fiecare dată, majoritatea îşi spune cuvântul. "Pe o parte stă UDMR, pe o parte PCM, iar noi, românii, cei patru, stăm între ei! Au încercat să ne atragă de partea lor... Văd ce fonduri primesc ei, văd ce fonduri primim noi; văd cum se încurajează acţiunile lor, văd cum nu se încurajează ale noastre. E discriminare pe faţă. Ni se spune: «Aduceţi şi voi bani de la Bucureşti!». Dar acolo sunt şi banii noştri?!"

Din punct de vedere economic, zona se mişcă foarte greu. "Într-o şedinţă de Consiliu era vorba să vină un investitor din Anglia. S-au opus, de teamă că o să aducă mână de lucru românească. Mi-am făcut cruce! Au fost refuzaţi investitori italieni, chinezi, pe motiv că... dacă aduc forţă de muncă din ţară şi strică echilibrul etnic?! La şedinţele de Consiliu se vorbeşte numai în limba maghiară. Ne asigură traducerea. Acum doi ani, de 1 Decembrie au venit mai mulţi preoţi din Regat; au stat nemişcaţi, ca nişte sfincşi, nu le-a venit să creadă!... Eu susţin şi îmi asum asta: autonomia funcţionează, numai că nu-i legiferată. Şcoli au, limba o au, în cultură - am participat la «Zilele Sfântu Gheorghe», am primit o invitaţie - e numai în limba maghiară. Un etnic român nu a venit cu produse!... Dacă zici ceva, reiese că eşti extremist! Norocul nostru este că suntem aproape de Braşov. În Harghita situaţia este dramatică."





În satele în care etnicii maghiari şi cei români trăiesc laolaltă, acolo unde există şcoli, româneşti ori mixte, există un echilibru. Un echilibru fragil, dar prezent. Cum trăiesc românii în cele două judeţe? Imaginea ne-a fost creionată de dr Ioan Lăcătuşu, preşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş: "În Covasna, zona Întorsurii Buzăului, sunt şase-şapte comune româneşti, apoi în Harghita, zona Topliţa, sunt de asemenea şase-şapte comune româneşti. Există foarte puţine localităţi care au un anumit echilibru, Covasna, Zagon, Zăbala, Araci, în care problemele se pun într-o altă lumină. Comunitatea românească are şcoală, biserică, consilieri. E o oarecare normalitate. Sunt şi sate întregi care au fost ortodoxe sau greco-catolice şi a rămas doar Biserica".

De unde pornesc problemele? "Există aceste chestiuni: concetăţenii maghiari votează etnic, şi nu politic. Avem partide pe criterii etnice şi atunci administraţia este perpetuu condusă de concetăţenii maghiari. Românii sunt împărţiţi în tot spectrul politic. În Miercurea-Ciuc nu au măcar un consilier român de mai multe legislaturi. Eu am fost consilier independent. Am fost ales de 3.000 de concetăţeni. Dar când ajungeam la vot... nimic. La nivel politic avem o problemă foarte mare. Noi avem în Harghita un deputat, Mircea Duşa, iar în Covasna pe Horia Grama. În cele două judeţe nu avem un viceprimar, un preşedinte al Consiliului Judeţean. Există această barieră de netrecut, un comportament duplicitar. La Bucureşti, toţi parlamentarii, şi cei care sunt în executiv, au un limbaj european care derutează. În zonă se comportă într-un mod intolerant şi nu fac o concesie."

Problemele reale ale comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna se fac cu greu auzite la Bucureşti: Motivul? "Formatorii de opinie, comentatorii politici nu cunosc realităţile. Se discută despre orice, numai despre problemele românilor de aici, nu. Totuşi, sunt o sută de mii de români în judeţele acestea. Suntem pierderi colaterale. Nu reprezentăm nimic. În perioada interbelică, problematica românilor din zona aşa-zisă secuime făcea parte din categoria problemelor cu care nu se glumea. Exista percepţie asupra suferinţei de aici. Procesele acestea de descentralizare, fireşti, în toată ţara, aici capătă efecte perverse, pentru că administraţia rămâne de aceeaşi parte de 20 de ani."

Lipsa de perspectivă a românilor din cele două judeţe îi determină pe copiii acestora să nu se mai întoarcă acasă după ce îşi finalizează studiile la centrele universitate de la Cluj, Braşov, Sibiu ori Bucureşti. "Cea mai mare provocare a noastră o reprezintă această pretenţie şi această politică din judeţ, de cunoaştere a limbii maghiare. Legea Administraţiei publice locale 215/2001 spune că limba maghiară trebuie să o cunoască funcţionarii care lucrează cu publicul. S-a condiţionat însă ocuparea forţei de muncă la muncitori necalificaţi, lăcătuşi. E o mare lipsă de perspectivă a tinerilor români din zonă. Peste ceea ce se întâmplă la nivelul ţării cu lipsa de perspectivă economică, la noi se adaugă şi această problemă care a făcut să umplem lumea şi ţara de copii performanţi. Noi nu avem elite, nu avem tineri, toţi au împânzit lumea. Există, de asemenea, o problemă a diferenţei de finanţare a proiectelor culturale şi a presei în limba română. Statul român nu are o emisiune în limba maghiară din perpectiva mesajului românesc. Nu se promovează în nici un fel cultura română. Cel mai mare pericol pentru societatea civilă românească şi viaţa comunitară este lipsa semnalelor de încurajare faţă de modul în care ar trebui să fim sprijiniţi pentru păstrarea identităţii, nu împotriva maghiarilor, ci pentru stăvilirea proiectelor separatiste şi pentru asigurarea unui cadru a unei societăţi multietnice şi multiculturale. Tot mai mulţi români pun sub semnul întrebării viitorul românităţii de aici, din zonă. Eu fac parte dintre aceia care nu se împacă cu ideea învinsului. Avem biserica, o revigorare a credinţei, a românismului."

Nu vine nimeni să le dea în cap românilor, dar "în Covasna şi Harghita sunt în suferinţă limba română, simbolurile româneşti, cultura românească", spune dr. Lăcătuşu.
"Este un plan în ceea ce priveşte stăpânirea simbolică a locului - de la porţile secuieşti până la scrierea runică - spaţiul să fie al concetăţenilor maghiari şi numai al lor. Autonomia aceasta înseamnă pentru concetăţenii români probleme extraordinare. Noi nu suntem minoritate etnică, doar o formă de minoritate regională. Toate pornesc de la modul cum gestionează politic cei de sus, apoi lipsa solidarităţii.
Mă suna un mare român din America şi mă întreba ce se întâmplă aici. Dar cel de la Braşov... nu m-a întrebat niciodată.
Dacă te implici în prima linie pentru păstrarea identităţii, cum ai avut îndrăzneala să faci ceva în sensul ăsta, pentru lucruri pentru care în ţară eşti premiat, aici eşti băgat în gura presei, ca antimaghiar, pentru o bună parte din acţiunile noastre curate, româneşti".
Citeşte mai multe despre:   special,   noi suntem romani?

 



Mai multe titluri din categorie

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică
Galerie Foto Ștefan, deținător al portofoliul celui mai bănos minister al Guvernului României – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și candidat PNL la alegerile locale, pentru Campania Electorală...

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic
În mănunchiul de simptome care însoţesc boala adusă de coronavirus se află şi acea pierdere a gustului şi mirosului. Ne explică mai multe despre aceste simțuri profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al...

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei
Galerie Foto Parchetul General, prin Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a fost sesizat, săptămâna trecută, cu o plângere penală, vizând posibile infracțiuni de spălare a banior și fals în declarații,...

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie
Unii oameni sunt disperaţi de ameţelile bruşte ce îi agasează, totul se învârteşte în jurul lor sau ei se învârtesc precum un titirez. Medicina le numeşte şi vertijuri, iar cel grav este vertijul...
Serviciul de email marketing furnizat de