Analiză OCDE: pandemia arată lipsurile din sistemul educaţional

Cum pot profesorii şi sistemele şcolare să răspundă provocărilor generate de pandemia care ţine lumea în şah? Cercetătorul Andreas Schleicher, preşedintele consiliul de administraţie pentru Educaţie şi competenţe, de la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), centralizează informaţiile relevante dintr-un studiu de dinaintea crizei şi sugereză câteva linii de acţiune.

Trăim într-o lume interconectată, la bine şi la rău. Pandemia de COVID-19 nu ţine cont de frontiere şi afectează oamenii, indiferent de naţionalitate sau de nivelul de educaţie. Efectele ei negative, în societate, sunt diferite totuşi – şi au de suferit mai mult naţiunile mai vulnerabile. Se închid şcolile? Cei mai privilegiaţi vor găsi soluţii alternative de învăţare, cei mai săraci vor fi lipsiţi de dreptul elementar la educaţie. Criza expune numeroasele inechităţi din sistemele educaţionale ale diferitelor ţări – de la lipsa de computere şi conexiune la internet, la absenţa un mediu propice, menit să îi susţină şi să îi încurajeze pe cei care vor să înveţe. Ni se oferă totuşi o şansă, spun cei de la OCDE: ca lucrurile care merg acum strâmb să fie ajustate, când viaţa revine la normal.

Lecţii de la chinezi

China a fost prima lovită de COVID-19, dar a reacţionat rapid. Şcolilor li s-a dat prioritate chiar şi când resursele financiare naţionale erau drămuite. La data de 17 februarie, o platformă naţională de tip cloud a fost lansată, oferindu-le resurse gratuite de învăţare digitală elevilor de pe tot cuprinsul ţării. Cu 7.000 de servere, plaforma poate găzdui simultan 50 de milioane de utilizatori. Nu s-au mobilizat doar cei din guvern, ci şi diverse alte entităţi, care le-au oferit elevilor conexiune gratuită la internet, dispozitive electronice, iar profesorilor şi şcolilor, susţinere pentru a-şi continua activitatea. Dar, în timp ce şcolile din China se vor deschide gradual, ele se închid în restul lumii. „Cât de bine suntem pregătiţi pentru asta?”, întreabă specialistul OCDE Andreas Schleicher.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Tehnologia informaţiei contează

The Teaching and Learning International Survey (TALIS), coordonat de OCDE, este o evaluare a condiţiilor de predare şi învăţare în 48 de ţări. Conform ultimei evaluări, din 2018, în timp ce multe şcoli din lume erau echipate cu minimumul necesar învăţării digitale, un sfert din directorii din şcoli chestionaţi susţineau că se înregistra o penurie de aparatură sau că tehnologia folosită era depăşită – procent care varia de la 2 % în Singapore, 30 % în Franţa şi Italia, la peste 80 % în Vietnam. Conform studiului, doar 53 % din profesori îşi lăsau elevii să folosescă frecvent tehnologia informaţiei pentru proiectele sau temele şcolare. Dintre cadrele didactice, doar 60 % se specializaseră în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicării, în anul dinaintea studiului, iar 18 % susţineau că există o cerere mare în acest domeniu.

Noi metode de predare

În miezul procesului de învăţare nu se află însă tehnologia, ci pedagogia, spun cei de la OCDE. În criza actuală, sistemul de învăţare se sprijină pe expertiza cadrelor didactice şi a directorilor de şcoli, care trebuie să fie capabili să facă faţă provocărilor. 

Inovaţia este şi ea importantă. Conform studiului, patru din cinci cadre didactice declarau că cei mai mulţi profesori din şcoala lor depun eforturi pentru a dezvolta noi idei legate de predare şi învăţare, iar trei sferturi dintre cei chestionaţi afirmau că cei mai mulţi profesori sunt deschişi la schimbare. Există deci un potenţial latent care trebuie susţinut la nivel de conducere şcolară şi exploatat: în medie, doar 59 % din directori decid să susţină cooperarea interprofesorală, pentru a dezvolta noi metode de predare.

Contează şi ca profesorii să fie conectaţi între ei. Mai puţin de unul din 10 profesori ştia ce se petrece la cursurile colegilor săi şi dădea un feedback în acest sens.

26 % din profesori, la nivel global, se simt preţuiţi de societate pentru munca pe care o depun, conform evaluării TALIS.

Studiul arată că, în ţări ca Israel sau România, procentele de utilizare a tehnologiei digitale se dublaseră în cei 5 ani dinaintea realizării studiului OCDE.