Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la 1 august, TVA-ul standard a urcat la 21%. În paralel, Banca Națională a ridicat semnificativ prognoza de inflație. Raportul din august vorbește despre un vârf de aproximativ 9,2% în septembrie și o închidere a anului la 8,8%. Factorii principali: creșterea TVA și a accizelor, la care se adaugă alți stimuli administrativi. Concluzia este limpede – 2025 va rămâne un an cu presiuni mari pe prețuri, cu efecte în lanț asupra costurilor companiilor, a salariilor și a planurilor de investiții.
Privind tabloul european, diferența este și mai evidentă. În iulie, zona euro a rămas la 2,0% inflație, în timp ce România a înregistrat 6,6% – cea mai mare rată din Uniune, potrivit Comisiei Europene. Contrastul arată cât de mult contează predictibilitatea într-o perioadă volatilă.
Schimbările nu s-au oprit la economie. La final de iulie, Ministerul Educației a modificat criteriile burselor, cu impact asupra stimulentelor pentru excelență și performanță. Motivația oficială a fost una bugetară, dar semnalul transmis către elevi și studenți este mai larg: regulile se pot schimba rapid, fără garanția unei continuități. Pentru familii și pentru mediul academic, stabilitatea regulilor devine la fel de importantă ca valoarea burselor în sine.
Recomandările transmise României în pachetul Semestrului European 2025 revin exact la acest punct: coerență și continuitate în politicile publice. Bruxelles-ul sugerează ancorarea reformelor și investițiilor într-o direcție clară, nu doar în ajustări de moment.
În acest context, capătă greutate un exercițiu lansat recent: concursul național „Proiect de țară – România 2050”, organizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Competiția provoacă tineri și specialiști să construiască planuri strategice pentru România anului 2050. Regulile sunt ferme: nu dezbateri generale, ci documente structurate, cu viziune, obiective, politici, indicatori și evaluarea riscurilor. Două proiecte vor fi premiate cu câte 100.000 de lei și aduse în spațiul public ca puncte de referință.
Un astfel de cadru devine util tocmai pentru că deciziile de azi, luate sub presiunea bugetului sau a calendarului electoral, ar fi mai ușor de înțeles și de acceptat dacă ar fi încadrate într-un orizont clar. Ținte pentru 2030, 2035 sau 2050, priorități explicite în educație, sănătate, infrastructură și digital, criterii de reușită și evaluare periodică – acestea sunt jaloane care dau sens unei politici.
Un concurs de idei nu poate înlocui guvernarea, dar poate funcționa ca un rezervor de viziuni la care administrația, mediul privat și universitățile să aibă acces. Iar într-o perioadă în care regulile se schimbă „din mers”, un astfel de rezervor poate oferi repere.
Reflexul oricărei crize este ajustarea rapidă. E uneori necesară. Dar pentru a ieși din ciclul corecțiilor succesive, este nevoie de un fir roșu asumat și stabil. „Proiect de țară – România 2050” se așază exact pe această nevoie: să creeze o conversație de lungă durată, cu cifre pe masă, în care soluțiile se compară și se aliniază la obiective clare.
Calendarul competiției este deschis, iar miza depășește premiile în bani. Este despre a lăsa, pentru prima dată după mult timp, un orizont pe termen lung într-o țară obișnuită să răspundă doar la urgențe.
Citește pe Antena3.ro
