Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Capacitatea de a vedea conexiuni între diferite domenii ale cunoașterii este extrem de valoroasă pentru copiii de astăzi deoarece inteligența artificială devine mai eficientă în a înlocui înțelegerea tradițională profundă a conținutului.
Neuroștiința geniului
Imagistica cerebrală modernă dezvăluie că imaginația apare din interacțiunea dinamică dintre diferite rețele neuronale, în special rețeaua modului implicit (asociată cu gândirea spontană) și rețeaua de control executiv (legată de atenția concentrată și evaluare.
Când cineva face o conexiune creativă între idei aparent fără legătură, mai multe rețele cerebrale se sincronizează pentru a integra informații diverse în perspective noi. Acest lucru explică de ce abordarea interdisciplinară a lui Leonardo da Vinci a fost atât de eficientă: Creierul său construia literalmente noi căi neuronale, forțând diferite domenii de cunoaștere să interacționeze.
Orice copil de 8 ani poate învăța asta. Capacitatea creierului de a face conexiuni neașteptate se consolidează odată cu practica, la fel cum mușchii fizici se dezvoltă prin sport.
Ce distruge școala tradițională
Educația tradițională distruge neintenționat acest proces natural. Testarea și cerințele de timp dedicat sarcinilor evaluează și consolidează abilitățile de gândire de ordin inferior, cum ar fi amintirea și înțelegerea, ceea ce IA poate face mai bine decât oamenii. Desigur, aceste abilități sunt încă valoroase, dar dacă nu reușim să evaluăm abilități de ordin superior, cum ar fi aplicarea, sinteza creativă și creația originală, elevii vor fi lăsați în urmă de mașinile care pot procesa aceleași informații semnificativ mai rapid.
În școala tradițională, elevii învață să reprezinte datele prin grafice la ora de matematică, dar adesea nu pot conecta acest lucru la scrierea persuasivă atunci când colectează date din sondaje de la colegii de clasă sau la știință atunci când trebuie să comunice vizual rezultatele experimentale. Capacitatea de transfer există dacă școlile creează oportunități pentru aceasta.
Cercetările realizate de Merideth Thomas arată ce se întâmplă atunci când încetăm să fragmentăm cunoștințele. Atunci când gândirea divergentă a fost practicată cu elevii prin instruire interdisciplinară, au apărut creșteri semnificative în ceea ce privește fluența, flexibilitatea, originalitatea și elaborarea. Elevii expuși învățării interdisciplinare prezintă câștiguri măsurabile în gândirea creativă pe care instruirea bazată pe o singură materie nu le poate reproduce.
Școlile împart cunoștințele în materii deoarece părinții vor ca elevii să se descurce bine la măsurătorile tradiționale ale inteligenței. Dar aceste măsurători devin inutile atunci când inteligența artificială poate aminti și înțelege informațiile mai bine decât oamenii. Inovația vine din perturbare, nu din repetiție.
Cum pot părinții să cultive gândirea genială
Probleme deschise
Oferă-i copilului probleme deschise care necesită în mod natural cunoștințe din mai multe domenii.
De exemplu, într-un proiect al catapultei, elevii au explorat mașini de asediu din diferite perioade istorice, cum ar fi castelele medievale, războiul roman sau inovațiile chinezești antice. Nu au urmat un plan de lecție. Au descoperit fizica prin experimentare. Un băiat a trasat distanțele, a ajustat lungimile brațelor, a colectat date și a creat prezentări vizuale pentru colegii de clasă. El a conectat matematica (măsurarea și reprezentarea grafică), fizica (pârghia și traiectoria), istoria (războiul de asediu) și comunicarea (vizualizarea datelor) în întregime prin curiozitate intrinsecă. Cel mai important, a făcut descoperiri pe care nu le-a învățat niciodată.
Când copilul arată interes pentru a construi ceva, oferă-i spațiu și materiale pentru a experimenta. Lasă-l să se lupte cu probleme reale. Nu te grăbi să oferi răspunsuri. Lasă-l să descopere conexiuni între diferite tipuri de cunoștințe prin propria investigație.
Gândire biomimetică
Călătoria în cercetarea inteligenței artificiale începe prin explorarea conexiunilor dintre programare, filosofie, psihologie și educație. Această abordare interdisciplinară dezvăluie de ce învățarea devine semnificativă atunci când inteligența artificială excelează în procesarea informațiilor. Inovația vine din observarea tiparelor în diferite domenii.
Elevii vor lucra, în cele din urmă, alături de sisteme de inteligență artificială care procesează rapid informațiile în cadrul unor categorii sau solicitări stabilite. Dar au nevoie de capacitatea distinct umană de a pune la îndoială aceste categorii.
Măsurătorile tradiționale ale inteligenței devin inutile atunci când mașinile își amintesc și înțeleg informațiile mai bine decât oamenii. Elevii trebuie să internalizeze informațiile dar apoi să le comunice aducând propriul context cultural, raționament empatic și experiențe întruchipate pentru a stabili conexiuni cu alte persoane.
Oamenii inteligenți înțeleg informațiile. Inovația vine din perturbare. Aceasta necesită inteligență emoțională pentru a procesa sentimente complexe, imaginație morală pentru a conecta experiența personală cu principiile etice și înțelepciune socială pentru a înțelege cum rezonează ideile cu ceilalți.
Moștenirea geniului
Trebuie create spații în care domeniile cunoașterii se intersectează, unde curiozitatea conduce investigația și unde cultura se întâlnește cu învățarea academică.
Leonardo da Vinci a demonstrat că inteligența umană atinge cea mai înaltă expresie atunci când refuzăm să acceptăm limite artificiale între diferite moduri de cunoaștere. Într-o lume organizată pe categorii, opera sa ne amintește că descoperirile apar din a vedea conexiuni pe care alții nu le văd.
Fiecare copil are capacitatea neurologică de sinteză creativă. Nu este un talent înnăscut, ci un model care se poate învăța. Atunci când îi învățăm pe copii să gândească precum Leonardo, să pună întrebări pe care alții le trec cu vederea și să sintetizeze cunoștințe din domenii aparent fără legătură, îi pregătim să creeze sens pentru ei înșiși și să aibă un impact pozitiv asupra lumii, notează psychologytoday.com.
Citește pe Antena3.ro
