Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mulţi absolvenţi de bacalaureat au înţeles că trebuie să-şi aleagă facultatea şi specializarea în funcţie de cerinţele pieţei forţei de muncă şi de perspectivele de viitor. Astfel, unele facultăţi cu tadiţie au astăzi foarte mult de suferit, în timp ce altele se pot lăuda cu o concurenţă foarte mare şi cu studenţi foarte bine pregătiţi. Cele care suferă mai mult sunt facultăţile de Litere şi Filosofie, în timp ce la Informatică şi Limbi Străine se menţine un trend ascendent de mai mulţi ani.
Candidaţii se orientează cu precădere fie către acele domenii care le pot asigura un loc de muncă sigur şi bine plătit, imediat după absolvire, fie către facultăţile care au concurenţă mică, dacă vor doar să obţină o diplomă de studii superioare. Cea mai mare concurenţă a fost în ultimii trei ani la Informatică, Limbi străine, Studii Economice, Cibernetică, Automatică, Agronomie, Ştiinţe agricole, Medicină, Farmacie, dar şi la Geografie.
Numărul candidaţilor înscrişi anul trecut a fost un record al ultimilor 10 ani. La unele specializări s-au înregistat chiar şi 80 de candidaţi pe un singur loc. Bucureştiul a rămas şi anul trecut în topul numărului de înscrieri şi al recordurilor de concrenţă. Universitatea din București a rămas anul trecut în topul preferințelor candidaților, atrăgând cu 15% mai mulți candidați decât în 2014. Peste 22.000 de candidaţi şi-au depus dosarele în sesiunea iulie 2015, pentru admiterea la studii universitare de licenţă la Facultăţile Universităţii din Bucureşti, cu o medie de cinci candidaţi pe locurile de la buget, după ce în 2014 tot Universitatea Bucureşti era pe primul loc în topul înscrierilor, înregistrând un record, cu 8,66 candidaţi pe un loc, la Facultatea de Geografie. Pe locul al doilea s-a situat, în 2014, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, tot de la Universitatea Bucureşti, unde au fost 7,58 candidaţi pe un loc, cea mai căutată specializare fiind Limbi Moderne Aplicate, cu 85 de candidaţi pe un loc. Aceeaşi specializare a rămas pe primul loc în topul preferinţelor şi anul trecut, cu 80,60 candidați pe un loc.
Mai mulţi economişti şi poliţişti
Şi la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti s-a înregistrat anul trecut un nou record: 10 % dintre absolvenţii de bacalaureat din prima sesiune a anului 2015 au optat pentru o facultate din cadrul ASE, în topul preferinţelor fiind facultatea de Cibernetică Economică, unde s-au înregistrat 8,72 candidaţi pe loc, iar la Informatică Economică, 8,49 candidaţi/loc, după ce, în 2014 au fost 7,47 candidaţi pe un loc.
Dar în top s-a aflat şi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza", unde au fost 7 candidaţi pe un loc, la unele specializări. Alegerea candidaţilor este perfect justificată după ce anul trecut a fost nevoie de angajarea a peste 10.000 de poliţişti, iar anul acesta mai este nevoie de cel puţin 5.000. Admiterea în facultăţile Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" se face numai prin concurs.
Examene de admitere
Medicina rămâne, de asemenea, în topul preferinţelor candidaţilor. Anul trecut, la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” s-au înscris 4,5 candidaţi pe un loc. Universităţile de medicină au rămas printre puţinele la care se intră exclusiv pe baza examenului de admitere, cu probe scrise, după ce examenul de admitere a fost înlocuit, în cazul multor facultăţi, cu eseul motivaţional, în care candidaţii trebuie să explice de ce vor să urmeze o anumită instituţie de învăţământ superior. Medicina Generală şi Tehnica Dentară au fost cele mai căutate specializare în ultimii ani, la nivel naţional.
Criteriile care stau la baza alegerii
Prestigiul universității, dar mai ales prestigiul profesorilor care predau la o anumită universitate și criteriile economice sunt criteriile în funcție de care absolvenții de liceu din România și aleg facultatea.
Potrivit unui studiu realizat de D&D Research anul trecut, comandat de Universitatea Româno – Americană, tinerii din România sunt foarte interesați de prestigiul brandului personal pe care-l reprezintă personalitățile care predau la facultatea aleasă, iar informarea se face cu precădere prin experiența personală a celor care au intrat în contact cu universitatea. Conform aceluiaşi studiu, criteriile economice sunt la fel de importante și se împart în mai multe categorii. Cei mai mulți candidați caută facilitățile reprezentate de bursele de studiu, dar și oportunitatea unor internshipuri, mai ales în străinătate.
Contează foarte mult și centrul universitar, iar Bucureștiul se situează în continuare pe primul loc în topul preferințelor candidaților, pentru că în Capitală există cele mai multe posibilități de angajare în timpul studiilor și imediat după absolvire. Foarte importantă este și distanța de casă pentru mulți dintre candidați, pentru că se urmărește reducerea costurilor de întreținere.
Cât de mult contează şansele de angajare
Potrivit studiului, 51,2% dintre tinerii cu vârste între 16 şi 23 de ani şi părinţii care au copii cu vârste ntre 16 şi 23 de ani din România aleg universitatea în funcţie de şansele mari de angajare imediat după absolvire. În privința resurselor umane, în alegerea unei universităţi primează ca instituţia de învăţământ superior "să aibă profesori renumiţi pe domeniile lor de cunoaştere - 65%". Dintre criteriile personale, pe primul loc se situează amplasarea universităţii într-un oraş care are potenţial profesional. În alegerea unei universităţi, primele două cele mai importante surse de informare pentru tinerii şi părinţii din România vin direct din instituţia de învăţământ: profesorii (35%) şi studenţii (29%). Pe locul al treilea se află prietenii apropiaţi şi familia (26%). La numai un procent distanţă se află internetul. Conform aceleiași cercetări, decizia finală cu privire la facultatea aleasă este a tânărului şi numai în 5% din cazuri a părinţilor. În această decizie, facultatea (specializarea) contează mai mult decât Universitatea, în 85% dintre cazuri. 38% nu au încă în planuri studii postuniversitare clar conturate, iar aproximativ 56% sunt deja decişi pentru un master.
Studiul a fost realizat în luna mai 2015 şi este reprezentativ la nivel naţional pentru oraşe cu peste 50.000 de locuitori. Ancheta sociologică a fost efectuată telefonic pe 673 de persoane, tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 23 ani (50%) şi părinţi cu copii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 23 ani (50%).
