Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În acest sens, a fost înregistrat la Camera Deputaților, de către deputatul PNL Andrei Gheorghe, un proiect de lege care prevede că pentru modificarea manualelor Ministerul Educației va coopta Academia Română și institutele de cercetare a istoriei în procesul de stabilire a programei pentru istoria recentă a țării noastre, care ar urma să fie studiată de elevi. Aceasta nu este singura inițiativă legislativă înregistrată la Parlament care vizează modificarea manualelor de istorie, iar noi schimbări ar putea apărea și cu ocazia adoptării noii legi a educației pusă în dezbatere publică.
Proiectul inițiat de parlamentarul Andrei Gheorghe propune modificarea articolului 65 din Legea Educației naționale în sensul introducerii unui nou alineat care stabilește că va fi elaborată o strategie pentru introducerea unei noi materii care să cuprindă istoria recentă a țării. „În lipsa unei educații istorice solide, aproape jumătate dintre români, conform datelor unor studii de cercetare din ultimii ani, sunt de părere că regimul comunist a fost «bun, dar prost aplicat». Tot mai mulți tineri, care nu a trăit acele timpuri, regretă comunismul sau chiar regimul legionar. Pentru ei, regimurile totalitare sunt o noțiune abstractă - crimele și privările de drepturi și libertăți sunt doar statistice, iar uneori nici nu știu despre ele”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege inițiat de deputatul PNL Andrei Gheorghe, el însuși doctorand în istorie la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”. Strategia care urmează să fie elaborată va fi transpusă în programele școlare începând cu anul școlar 2024-2025, studierea noii materii urmând să fie obligatorie. Punctul de vedere al Executivului în legătură cu acest proiect este așteptat până pe 26 septembrie.
„Ministerul Educației, în colaborare cu Academia Română și institutele aflate în subordinea Guvernului cu atribuții în cercetarea istoriei României, elaborează o strategie privind introducerea unei noi materii care să cuprindă istoria recentă a României pentru elevii din anii terminali de la gimnaziu și liceu până la data de 31 decembrie 2023. Strategia va fi transpusă în programele școlare începând cu anul școlar 2024-2025”.
Proiectul de modificare a Legii Educației depus de deputatul Andrei Gheorghe
Curs special pentru Revoluția de la Timișoara
Un alt proiect de lege care prevede modificarea manualelor de istorie aparține deputatului PNL Pirtea Marilen-Gabriel. El a fost înregistrat la începutul acestui an la Camera Deputaților și prevede introducerea în curricula școlară de liceu a cursului „Istoria Revoluției de la Timișoara din 1989 și a schimbării de regim din Decembrie 1989 din România”. În cazul în care proiectul va fi legiferat, cursul va fi obligatoriu și se va preda separat de cel de istorie. Deputatul liberal își susține demersul legislativ prin faptul că „absența Revoluției de la Timișoara din 1989, din paginile manualelor de istorie utilizate în școlile noastre este una dintrele gravele erori și marile nedreptăți pe care toți am tolerat-o până acum, o rușine greu de dus pentru istoria Timișoarei și eroii săi”. Prin adoptarea acestui proiect va fi modificată Legea educației naționale, iar programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice ar urma să fie realizate de Ministerul Educației în colaborare cu asociațiile revoluționarilor, cu Institutul Revoluției Române din 1989 etc. Realizarea noilor manual ar putea întâmpina însă o serie de probleme, pentru că până la adoptarea acestei inițiative legislative, Institutul Revoluției Române are toate șansele să fie desființat, după ce în iunie 2021 senatorii au votat un proiect în acest sens. Pe de altă parte, nici între asociațiile de revoluționari nu domnește o armonie, scandalurile dintre ele umplând ani de zile paginile ziarelor. În ceea ce-i privește pe profesorii care vor preda acest curs, ei vor putea beneficia de cursuri de perfecționare în cadrul cursurilor universitare specializate. Proiectul a fost aprobat de Camera Deputaților, iar la începutul lunii mai a fost transmis Senatului pentru dezbatere și adoptare. Pirtea Marilen-Gabriel este profesor universitar și rectorul Universităţii de Vest din Timişoara.
Comunismul românesc, studiat obligatoriu
O propunere care prevede modificarea manualelor de istorie îi aparține și deputatului PNL Alexandru Muraru. Acesta susține studierea obligatorie a istoriei comunismului ca disciplină distinctivă în liceu, iar aceasta ar trebui introdusă în noua Lege a Educației care se află în prezent în dezbatere publică. Adoptarea unui astfel de proiect este susținută și de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). „Această disciplină trebuie să se regăsească în noua Lege a Educaţiei. Azi mai mult ca niciodată, în contextul invaziei ruse, al războiului hibrid pe care Rusia îl poartă în ţările NATO, în contextul în care avem nevoie de o naraţiune puternică care să întărească România de mâine, studierea de către elevii de liceu a istoriei comunismului, o disciplină separată de ceea ce se întâmplă la ora de istorie, este o chestiune obligatorie. După 32 de ani de la prăbuşirea comunismului, generaţiile de mâine trebuie educate în spiritul democraţiei, al valorilor, libertăţii şi al combaterii formelor de falsificare a istoriei”, a afirmat recent deputatul Alexandru Muraru în cadrul unei dezbateri pe marginea noilor legi ale educației.
Istoria evreilor și a Holocaustului, în programa școlară
La sfârșitul anului trecut, parlamentarii au decis modificarea programei școlare pentru introducerea studierii istoriei evreilor şi a Holocaustului. Noua disciplină școlară va fi studiată în învăţământul liceal şi profesional, începând cu anul școlar 2023-2024. Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile pentru disciplina şcolară „Istoria Evreilor. Holocaustul” sunt elaborate de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel” şi experţi ai Ministerului Educaţiei, în colaborare cu membrii Consiliului de Onoare. Tot în cadrul acestei inițiative legislative, Executivul a propus înființarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.
