
Reforma curriculară va intra în dezbatere publică și propune o sistematizare prin care zecile de noi materii opționale vor fi introduse în cele deja existente, ca niște componente ale acestora, pentru a nu încărca prea mult activitatea elevilor, dar și pentru a rezolva problema specialiștilor care până acum nu au fost găsiți pentru a preda aceste materii. Se vor introduce noi principii de egalitate între licee și discipline.
Viziunea filosofică a noului ministru duce la o reorganizare prin comprimare a materiilor, acesta spunând că nu poate fi de acord cu impunerea unui număr foarte mare de materii prin lege, mai ales pentru că acestea fac din ce în ce mai greoi programul elevilor. Soluția pe care a găsit-o este de simplificare a organizării din liceu, astfel încât multe dintre noile materii opționale pe care ar trebui să le predea specialiști din piață, în colaborare cu profesorii, să fie parte integrantă din alte materii de bază. De exemplu, gândirea critică s-ar putea preda ca modul în cadrul materiei Filosofie, iar educația pentru sănătate și cursurile de prim ajutor s-ar putea introduce într-o materie opțională comună.
Religia ar urma să se predea împreună cu alte componente educaționale, precum „combaterea extremismului religios”, iar orele de educație civică, cele de educație europeană și educația pentru democrație s-ar comprima într-o singură disciplină. Toate aceste modificări păstrează baza care deja a fost dată de actuala Lege a învățământului preuniversitar.
Nevoia reducerii numărului de ore
Daniel David a explicat nevoia modificării radicale a planurilor-cadru pentru liceu prin faptul că școala trebuie să se axeze pe dezvoltarea competențelor viitorilor adulți. „Trebuie să înțelegem că este o problemă extrem de importantă, pentru că fundamentul a fost pus în urmă cu peste 20 de ani și lumea s-a schimbat. Nu mai putem merge cu același model. Când pornim această consultare și dezbatere publică vreau să ne gândim că aceste planuri cadru sunt în primul rând pentru elevi. Scopul este ca cele 8 competențe-cheie să fie cu adevărat competențe. Se referă la cum să creeze buni cetățeni și oameni mulțumiți cu propria viață”, a explicat ministrul.
După planurile-cadru se vor elabora manualele și programele de studii. Părinții ar putea participa în sistemul de educație, a mai explicat ministrul.
Acesta a mai spus că noile planuri-cadru au început să fie gândite imediat după apariția noii legi a educației, în 2023. „Am adus unele lucruri, cu echipa mea, dar nu contează ce ministru începe acest proces. Trebuie început de dragul elevilor. Sunt planurile pe care orice ministru, în această fază, trebuie să le elaboreze”, a explicat Daniel David.

Materiile sunt orientate spre competențe
„Am gândit discipline și materii care să fie cu adevărat canalizate pe competențe pentru tineri, pentru elevi, fără discuții ideologice. Dorim o distribuție mai clară a temelor care sunt impuse prin lege. Mă deranjează foarte mult faptul că impunem discipline la nivel de lege. Unele discipline care ar trebui să fie în planurile-cadru sau în programe nu sunt, iar pe altele le impunem prin lege. Nu avem atâtea ore într-o zi câte discipline ar trebui să facă acești copii la școală. Am încercat să distribuim acele multe teme care există în zona disciplinelor pe care le avem în trunchiul comun sau la dispoziția elevului. Lucrăm cu adolescenții. Ei își pun probleme despre existența lor în lume, au încercări noi, comportamente de risc, astfel încât oferta școlii ar trebui să le aducă lucruri de care au nevoie.”, a explicat ministrul Educației, spunând că inclusiv cursurile de combatere a consumului de droguri și cele prin care se face educație sexuală ar trebui să se comprime într-o singură materie opțională care să-i învețe pe liceeni care sunt pericolele de care trebuie să se ferească.
Reprezentanții Ministerului au mai explicat că în noile planuri-cadru, curricumulul la decizia elevului din oferta școlii este de 15% și crește de la clasele IX-X unde reprezintă 10%, la 20% în clasele XI-XII. Aici ar intra ore de „Autocunoaștere și reglare personală”, „Stil de viață sănătos„ și „Educație antreprenorială”, care vor include multe din temele actuale. Școala va face aceste oferte, iar elevii vor avea libertatea de a le alege sau de a le refuza.
Reforma se bazează pe ideea de flexibilizare și s-ar aplica din anul școlar 2026-2027. Până atunci vor fi elaborate noile manuale și se va face training pentru profesori. Ministrul a mai dat asigurări cu privire la faptul că nu va fi o modificare semnificativă a numărului de norme, în sistem.
Sistematizare și renunțarea la ordine de ministru
Noile planuri-cadru pentru liceu permanentizează organizarea pe 5 module a anului școlar - formulă introdusă de Sorin Cîmpeanu, în martie 2022 -, precum și săptămânile Școala Altfel și Verde. Se propune o standardizare a structurii anului școlar, astfel încât aceasta să nu mai fie modificată anual, de fiecare ministru, prin ordin, ca până acum.
Ar urma ca elevii de liceu să aibă 36 de săptămâni de cursuri până la clasa a XI-a, la toate filierele, și 34 de săptămâni de cursuri la clasa a XII-a. Până acum, numărul de săptămâni de cursuri a variat de la un an la altul, fiind stabilit anual, tot prin ordin de ministru.
În noile planuri-cadru pentru liceu ar urma să existe un „trunchi comun” care va reprezenta 65% din totalul materiei, pentru clasele a IX-a și a X-a, urmând ca ponderea să scadă în următorii ani de liceu, la 35%, în clasele XI-a și a XII-a punându-se accentul pe specializări. Ministrul a explicat că în acest fel sunt avantajați mai ales elevii care optează pentru un anumit profil, dar după primii ani își dau seama că alegerea nu a fost corectă și doresc să-și schimbe profilul. Acesta a mai precizat că va crește la 45% curriculumul de specialitate în ultimii doi ani de liceu. Acestea vor fi completate prin componenta la decizia școlii.
Ne plângem că avem un curriculum foarte încărcat și copiii sunt foarte obosiți. Am propus ca multe dintre noile materii opționale să devină unități de învățare în cadrul altor discipline.
Daniel David, ministrul Educației
Planurile-cadru conțin disciplinele pe care trebuie să le urmeze elevii din România și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei materii, pentru fiecare an de studiu, filieră, profil și specializare. Se are în vedere, pentru materiile opționale, posibilitatea de organizare a unui bloc orar care să permită participarea mai multor elevi din clase diferite, de la același nivel de studiu, la aceeași materie.
Se modifică și regulile Bacalaureatului, astfel încât elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit noii Legi a învățământului preuniversitar.
Planurile-cadru vor fi lansate, în faza de proiect, în consultare publică, astăzi.