Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sergiu Moroianu are 43 de ani si a absolvit Massachussets Institute of Tehnology (MIT). El s-a intors in tara si lucreaza, in cercetare, la Institutul de Matematica „Simion Stoilow” al Academiei Romane.
Este considerat unul dintre cei mai buni in meseria lui, tocmai de aceea a primit porecla de Mister Matematica.
In Romania este si sotia sa, candidata Uniunii Salvaţi Bucureştiul pentru Primăria Sectorului 1, Clotilde Armand, care e e tot absolventa de MIT.
Referitor la pasiunea sa pentru matematica... "totul a inceput pe holul de la intrare al casei, pavat ca o tabla de sah, cu dale albe si negre. Ii placea sa sara intr-un picior, pe diagonala. Intr-o zi, a remarcat ca in acest fel nu putea schimba culoarea dalelor pe care sarea. A fost prima teorema de conservare pe care a inteles-o Sergiu Moroianu”, scria Adrian Margarit, in august 2012, despre geniul matematicii romanesti, care i-a acordat, atunci, un interviu pentru Income Magazine.
Sergiu Moroianu s-a născut la Bucureşti si a urmat cursurile unui liceu de informatică, într-o clasă de olimpici. „Deşi nu toţi mergeau la olimpiade, nivelul colegilor mei, la matematică, era impresionant”. Din 1993, a fost plecat din ţară aproape 12 ani: la studii, postdoctorate şi în calitate de visiting professor, la ENS şi École Polytechnique, la Paris. Si-a întâlnit soţia la Boston, un oraş care îi este cu atât mai drag.
Citește pe Antena3.ro
Clotilde Armand
Și-a petrecut jumătate din viaţa de adult în străinătate. „Este destinul contemporan a milioane de români”, îşi aminteşte Sergiu. „Am plecat pentru că aşa era tendinţa atunci. Cred că nu s-a schimbat prea mult, între timp”. Ce s-a schimbat, însă, ştim deja. Dezastrul şcolii româneşti, care împinge mult la emigrare, după cum consideră cercetătorul român, nu a fost niciodată mai mare. De ce crede acest matematician de calibru că s-a ajuns aici? „Păcatul originar”, spune el, „este dorinţa de a ne rupe cu orice preţ de perioada Ceauşescu, refuzând toate aspectele societăţii de atunci. Este şi o greşeală de logică la mijloc.
Matematicianul explică: „Pentru a nega un sistem de «n» afirmaţii, este suficient să negăm una din ele, nu pe toate. Dacă regimul comunist era «rău», asta nu înseamnă că toate acţiunile sale erau «rele». Sistemul nostru de educaţie preuniversitară, unul dintre cele mai performante din lume, în anii ’80, a fost distrus sistematic, din motive ideologice, de dragul «reformei». Un concept care, între paranteze fie spus, aminteşte straniu de revoluţia permanentă a lui Troțki. Au fost, practic, eliminate uniformele, s-a încurajat indisciplina. Au fost micşorate salariile profesorilor, motivând astfel şi tolerând corupţia. Au fost introduse manuale multiple, inclusiv la materii nesubiective, precum matematica. A fost acceptată frauda la note, au fost eliminate examenele de treaptă şi de intrare la facultate, pentru a înlătura orice simptom al rezultatelor slabe la învăţătură.
Ce ar trebui să facem, pentru a repara, pare simplu, în teorie, dar contravine ideologiei care ne conduce: trebuie să reînnodăm tradiţia învăţământului de dinainte de ’89, care, la rândul ei, continuă tradiţia interbelică: să reintroducem uniformele, examenele, notele pe merit. Să sancţionăm drastic frauda. Un prim pas a fost făcut prin supravegherea corectă a Bac-ului din 2011 şi 2012. Trebuie continuat. Trebuie renunţat sau nuanţată aderarea la procesul Bologna, prin care se presupune că 60% dintre tineri ar avea vocaţie de studii universitare. Este lipsită de sens o ţară cu 60% «boieri». Trebuie revenit la sistemul în care facultatea era pentru elite: 10% dintr-o grupă de vârstă sau atât cât este nevoie pentru funcţionarea sănătoasă a societăţii. Astăzi, România se scufundă în datorii. A pierdut un sfert din populaţie, şi-a vândut toate bunurile economice. Se aculturalizează, prin adoptarea subculturilor afro-americană şi oriental-balcanică. Este o ţară în derută. În acelaşi interval de timp, proporţia de studenţi s-a înmulţit cu 5. Dacă ar fi folositoare atâtea studii, cred că s-ar răsfrânge pozitiv în jurul nostru. În realitate, este vorba, în cele mai multe cazuri, cu excepţia a aproximativ 10 universităţi cu tradiţie, de false studii, diplome obţinute pe bani, fără niciun conţinut.”
O viziune diferită asupra României de mâine
După masterul (DEA) la École Polytechnique din Paris, „care a durat 9 luni, nu asemeni altor mastere siciliene” şi doctoratul la MIT, Sergiu a revenit la Bucureşti, pentru doi ani. A plecat din nou pentru postdoctorat, la Hamburg şi Toulouse. Și, din nou la Bucureşti. Definitiv, din câte se pare. „Este o axiomă: sunt hotărât să profesez şi să trăiesc în România. Știu că există enorm de multe lucruri pe care le pot face aici pentru binele societăţii. ”Dar Sergiu mai ştie ceva: că, în acelaşi timp, există şi forţe importante care se opun realizării lor. Un lucru pe care şi-l doreşte peste măsură acest matematician este să le împărtăşească şi altora din experienţa acumulată, din tot ceea ce ştie de la cei mai buni. Un mare noroc de a-i fi discipol. Dar drumul pare încă lung până acolo. Posibilitatea ca tinerii români să îl aibă pe Moroianu, conectat cu adevărat la ştiinţa actuală, îndrumător de teză de doctorat este, pentru moment, doar un vis. Deşi are abilitarea din Franţa încă din 2004 (avea 31 de ani când a obţinut-o!), la Bucureşti, acestui cercetător de talie internaţională nu i s-a dat dreptul de a avea doctoranzi. Poate candida la funcţia de profesor universitar în Franţa şi în toate ţările civilizate. Nu şi în România. Și totuşi, aceasta este ţara pe care v-aţi ales-o, îi amintesc, un pic jenată, lui Sergiu Moroianu. „Nu voi acuza niciodată România pentru greşelile politicienilor. Nu România este indolentă şi nedreaptă. Suntem conduşi de impostori, de oameni fără valoare, veleitari şi falsificatori”.
Și atunci noi înţelegem că motivele pentru care lui Sergiu îi este greu să-şi găsească locul într-un mediu atât de viciat sunt masterul lui valabil, doctoratul susţinut sub îndrumarea unei somităţi, la Massachussets Institute of Technology, diploma de abilitare din Franţa, activitatea veritabilă de cercetare în domeniul matematicii.
Citeste interviul complet, pe incomemagazine.ro
