Fostul preşedinte rus, Boris Elşan, a decedat, azi, la varsta de 76 de ani, a anunţat serviciul de presă al Kremlinului, citat de agenţiile internaţionale de presă. "Fostul preşedinte a decedat azi", a declarat purtătorul de cuvant al Kremlinulul.
Serghei Moironov, şeful centrului medical in care Boris Elţan a decedat, a declarat pentru Interfax că "Fostul preşedinte a murit la ora 15.45. Motivul decesului a fost insuficienţa cardiacă poliorganică." Conform agenţiei citate, locul in care va fi inmormantat primul preşedinte al Rusiei incă nu a fost făcut public. "Va fi luată in consideraţiei dorinţa lui Boris Nicolaevici Elţan, dacă ea există in testament, dar şi eventualele dorinţe ale familiei sale " - a comentat o sursă apropiată familiei fostului preşedinte. Vladimir Putin nu a avut o reacţie oficială după decesul lui Boris Elţan, primul preşedinte al Rusiei. In schimb, acesta a sunat-o pe nadina Elţan, soţia lui Boris, şi i-a exprimat acesteia precum şi apropiaţilor familiei cele mai sincere condoleanţe, transmite Interfax.
Elţan, care suferea de probleme cardiace, a fost primul preşedinte al Rusiei postsovietice (1991-1999). El este, de altfel, predecesorul actualului preşedinte, Vladimir Putin, pe care l-a desemnat succesorul său.
CARIERA. Boris Elţan s-a născut la 1 februarie 1931 la Butka, in Sverdlovsk.
Studiile liceale le-a făcut la Berezniki, pentru ca ulterior să studieze la Institutul Politehnic din Sverdlovsk. In 1961 a aderat la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi a devenit in 1969 funcţionar al partidului. A condus, incepand cu 1977, filiala partidului din Sverdlovsk. Intre 24 decembrie 1985 şi 1987 a condus filiala partidului de la Moscova. A fost demis din funcţie pentru că i-a reproşat lui Mihail Gorbaciov lentoarea reformelor şi soţiei acestuia, Raisa, că se amesteca in treburile statului.
In martie 1989, a fost ales deputat in Congresul deputaţilor poporului al Uniunii Sovietice. In mai 1990 este numit preşedinte al Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Federative Sovietice a Rusiei. In iunie 1990, a declarat suveranitatea Republicii Socialiste Federative Sovietice a Rusiei şi demisionat din Partidul Comunist. La alegerile prezidenţiale ruse din 12 iunie 1991, a fost ales cu 57% dintre voturi.
PUCIUL DE LA MOSCOVA. In timpul puciului de la Moscova, care il viza pe ultimul preşedinte al URSS, care a inceput la 19 august 1991, Boris Elţan s-a prezentat la "Casa Albă" din Moscova, pentru o confruntare cu puciştii. Forţele armate prezente i s-au alăturat, iar Elţan, urcat pe un tanc, a ţinut atunci un discurs memorabil, care a jucat un rol important in eşecul puciului. In străinătate, a beneficiat aproape imediat de susţinerea americană şi britanică, in timp ce preşedintele francez, Francois Mitterrand, neancrezător in privinţa lui Elţan, a preferat să declare intr-o primă fază că doreşte să afle intenţiile "noilor lideri" sovietici, recunoscand, de facto, guvernul rezultat in urma acestui puci, neezitand să citească la televiziune, in direct, o scrisoare pe care i-o trimisese autorul puciului. La 21 august, majoritatea puciştilor s-au retras, iar Mihail Gorbaciov, eliberat din captivitatea in Crimeea, a putut reveni la Moscova. Gorbaciov n-a fost, totuşi, in stare să impiedice prăbuşirea URSS. Uniunea a incetat să existe oficial la 25 decembrie 1991. Elţan, care conducea Republica Socialistă Federativă Sovietică a Rusiei, s-a regăsit, astfel, in fruntea puternicului nou stat.
Sub preşedinţia sa a inceput, in 1994, războiul din Cecenia, continuat, de altfel, de Vladimir Putin.
RAZBOIUL DIN CECENIA. Elţan avea nevoie de un război rapid şi de o victorie in Cecenia, pentru a dovedi poporului că Rusia era incă o superputere şi pentru a-şi impune autoritatea in ajunul alegerilor prezidenţiale. Dar in loc de un blitz-krieg spectaculos, războiul s-a dovedit un eşec militar şi umanitar pentru Rusia, care a intampinat o rezistenţă feroce din partea combatanţilor de diferite naţionalităţi.
CONTROVERSAT. Personalitatea şi starea sănătăţii lui Boris Elţan au făcut obiectul, de-a lungul timpului, a numeroase controverse. Elţan a fost acuzat că este alcoolic, ceea ce i-a făcut pe mulţi să se indoiască de capacitatea sa de a-şi asuma funcţia de şef al statului. Suferind de o maladie cardiacă, Boris Elţan a fost victima mai multor atacuri, in special in 1995 şi 1996. In 1996 a fost supus unei intervenţii chirurgicale complicate, un cvintuplu pontaj coronarian.
SUCCESOR. In 1998 şi 1999, din cauza unei crize economice cu care s-a confruntat ţara, Elţan a schimbat de mai multe ori premierii. Viktor Cernomardin, Serghei Kirienko, Evgheni Primakov, Serghei Stepaşin şi Vladimir Putin s-au succedat in mai puţin de doi ani in fruntea Guvernului rus. Boris Elţan a rămas preşedinte al Rusiei pană la 31 decembrie 1999, dată la care a demisionat din motive de sănătate, convins de fiica şi consiliera sa, Tatiana Diatcenko. La carma Rusiei a rămas Vladimir Putin.
REACŢIA SUA. Casa Albă a reacţionat imediat la anunţul morţii fostului preşedinte, pe care l-a calificat drept "figură istorică", prezentand condoleanţe văduvei sale. Purtătorul de cuvant al Departamentului de Stat, Sean McCormack, a subliniat că "fostul preşedinte Elţan a condus Rusia in timpul unei epoci de transformări istorice".
|
Prima reacţie după decesul lui Boris Elţan căruia au stat multe fapte mari, dar şi multe greşeli mari. A avut o soartă tragică." - a declarat pentru Interfax Mihail Gorbaciov in urma decesului primului preşedinte al Rusiei după destrămarea URSS. "Vreau să-mi exprim incă o dată simpatia faţă de Boris Elţan precum şi condoileanţele faţă de familia lui şi faţă de poporul rus. A fost şi va rămane o figură extrem de importantă in istorie" - a declarat pentru Interfax Robert Gates, ministrul apărării SUA. Boris Elţan a fost un reformator şi un democrat. A făcut mult pentru Rusia. Plecarea sa din această viaţă este o pierdere imensă pentru poporul rus" - declarat pentru Interfax Eduard Şevaenardze, fost preşedinte al Georgiei. Alexei al II-lea a devenit Patriarhul Rusiei in perioada in care Elţan a condus această ţară, perioadă in care s-au schimbat radical relaţiile dintre stat şi biserică. Preasfinţitul nu a uitat niciodată aceste lucruri şi ii mulţumeşte lui Boris Elţan pentru atitudinea avută faţă de biserică şi credincioşi" - a precizat intr-un comunicat de presă secretarul Patriarhiei Rusiei, Vladimir Vighileanskii, citat de Interfax. : "Boris Elţan a fost o persoană deschisă şi dispusă la dialog, la soluţionarea problemelor vitale cu care se confrunta Federaţia. A plecat dintre noi un om care a avut un rol important in istoria dezvoltării democratice" - a declarat pentru Interfax Petru Lucinskii, fost preşedinte al Republicii Moldova.. "Boris Elţan reprezintă o intreagă epocă in istoria ţării noastre. Un om care şi-a asumat o intreagă responsabilitate, imensă, pentru soarta Rusiei. Datorită lui in Rusia nu s-a produs iminentul război civil, a riscat cu cariera lui să fie pace, să nu ne autodistrugem. Condoleanţe familiei Elţan" - a declarat Serghei Stepasin, preşedintele Curţii de Conturi a Rusiei, pentru Interfax. "Suntem in doliu impreună cu intreg poporul rus in urma decesului primului preşedinte al Rusiei, Boris Elţan. O mare pierdere pentru Rusia, dar şi pentru această planetă" , a declarat pentru Interfax Hazar Ibraghin, secretarul de presă al Ministerului de Externe din Azerbaidjan. "Musulmanii din Rusia au primit cu tristeţe vestea decesului lui Elţan. Ne vom ruga in moschei ca Dumnezeul lui să-i primească sufletul şi să-i dea milostenia sa" - a declarat pentru Interfax Ravil Gainutdil preşedintele Consiliului Muftiatelor din Rusia. Nimeni nu s-a gandit că Elţan va muri. Este drept, in ultimul timp eu nu l-am mai examinat, dar nici nu aveam motive care să mă facă să cred că ar putea deceda. Boris Nicolaevici se simţea relativ bine. Insuficienţa cardiacă a progresat lent iar stopul cardiac care a intervenit a fost una dintre aceste urmări" - a declarat pentru Interfax Renat Aciurin, cardiochirurgul care in 1996 l-a operat pe Boris Elţan. "Sunt fericit că a trăit după operaţia aortocoronariană pe care eu am efectuat-o. Din punct de vedere medical, profesional a fost un rezultat bun pentru că foarte puţini rezistă la o astfel de intervenţie chirurgicală. Insă pierderea unui om este intotdeauna tristă. Imi pare nespus de rău pentru ceea ce s-a intamplat" - a mai declarat Aciurin pentru Interfax. Corina Andriuţa |