Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Existau șanse mari să se ajungă la o încetare a focului”, înainte ca puterile occidentale să „frâneze” negocierile, declară Bennett, într-un amplu interviu difuzat pe propriul său canal de YouTube și citat de site-ul „Breitbart”.
Bennett relatează despre eforturile sale de a media o încetare a focului în Ucraina, pe parcursul cărora a zburat în Rusia și apoi în Germania, în pofida faptului că, anterior, își propusese să nu pună vreodată piciorul pe teritoriul german, din cauza Holocaustului.
El s-a întâlnit cu Vladimir Putin, la Moscova, pe 5 martie 2022, în prima întrevedere avută de președintele rus cu un lider străin, după ce Rusia a invadat Ucraina.
Bennett spune că i-a abordat pe șeful Casei Albe, Joe Biden, pe șeful diplomației americane, Antony Blinken, și pe consilierul pentru Securitate Națională a SUA, Jake Sullivan, înainte de a deveni mediator în negocierile dintre Putin și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Fostul șef al executivului israelian adaugă apoi că totul a fost „complet coordonat” cu Biden, cu președintele Franței, Emmanuel Macron, cu premierul de atunci al Marii Britanii, Boris Johnson, și cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, despre care se spunea la vremea respectivă că era „foarte afectat” de impactul războiului asupra aprovizionării țării sale cu gaz rusesc.
„Johnson – agresiv, Macron și Scholz – pragmatici, Biden – ambele!
„Boris Johnson a adoptat o linie agresivă, Macron și Scholz au fost mai pragmatici, iar Biden a fost ambele!”, își amintește Bennett, precizând că impresia sa a fost că Putin și Zelenski și-au dorit amândoi „foarte mult o încetare a focului” și au făcut concesii semnificative, se mai arată în interviul citat de „Breitbart”.
Susținătorii Ucrainei, sugerează apoi Bennett, s-au dovedit a fi un impediment în calea ajungerii la un compromis și a existat „o decizie a Occidentului de a continua să îl lovească pe Putin”, în ciuda propriei sale convingeri, cel puțin la vremea respectivă, că o încetare a focului era de dorit.
Citește pe Antena3.ro
„Deci au blocat totul?", întreabă intervievatorul lui Bennett, în încercarea de a aprofunda subiectul obstrucționării procesului de găsire a unei soluții de încetare a focului. „În esență, da. L-au blocat, iar eu m-am gândit că se înșală. Retrospectiv, este însă prea devreme pentru a ști asta.”, răspunde Bennett.
Fostul premier încearcă apoi să clarifice ideea acestei presupuse decizii a Occidentului, menționând „dezavantajele războiului care continuă”, inclusiv victimele de ambele părți, creșterea costurilor energiei, impactul asupra exporturilor de alimente către Orientul Mijlociu - Ucraina și Rusia fiind ambele mari producători de alimente - și potențialul unei noi crize a migranților în Europa, dacă Africa, spre exemplu, este cuprinsă de foamete.
Pe de altă parte, el recunoaște că guvernele occidentale ar putea avea alte considerente „legitime” pentru adoptarea acestei strategii. Bennett susține că nu poate spune cu siguranță dacă, pe termen lung, se va dovedi că Occidentul a avut sau nu dreptate, atunci când a ales această cale.
„Președintele Biden a creat o alianță contra unui agresor, în percepția generală, iar acest lucru se reflectă și în alte arene, cum ar fi în China și Taiwan, existând consecințe!”, comentează Bennett, care sugerează că liderii americani și occidentali au vrut să evite un scenariu ce ar fi putut fi interpretat drept o recompensă pentru „imperialismul” promovat și de alți autocrați ai lumii. „Poate că o încetare a focului ar fi transmis un mesaj greșit către alte țări.”, spune el.
„Susțin însă că existau șanse mari să se ajungă la o încetare a focului, dacă nu ar fi fost pusă frâna” de către puterile occidentale, încheie Bennett această parte a interviului.
Fermecat de Putin
Surprinzător, fostul lider israelian își exprimă în continuarea relatării sale o anumită simpatie, sau cel puțin înțelegere, față de ostilitatea lui Putin în privința extinderii NATO în țările din jurul Rusiei, după Războiul Rece, menționând, ca o paranteză, faptul că „americanii au o doctrină veche de secole, numită «Doctrina Monroe», prin care hegemonia asupra emisferei vestice, America de Nord și America de Sud aparține SUA”.
„Încă de acum 200 de ani, ei nu voiau ca Franța și Marea Britanie să fie acolo: «Nu veniți aici!». Într-o anumită măsură, aceasta este și percepția lui Putin: «Nu veniți aici, aceasta este curtea din spatele casei mele!»”, mai spune Bennett.
De asemenea, el îl laudă pe Putin însuși, descriindu-l nu doar ca fiind „foarte inteligent, foarte pătrunzător”, ci și drept cineva care „mi s-a părut a fi un prosemit”.
„Îi place foarte mult pe evrei. A avut vecini evrei, care l-au crescut când era copil.”, spune Bennett, continuând să facă referire la o poveste despre liderul rus, care a cumpărat un apartament pentru un fost profesor de-al său, care locuiește acum în Israel. „Există două părți ale lui!”, afirmă Bennet despre liderul de la Kremlin.
Israelianul mai povestește că, în timpul întrevederii lor de la Moscova, Putin s-a opus categoric unei întâlniri cu Zelenski, atunci când a venit vorba despre cererea liderului de la Kiev, în vederea organizării unei convorbiri față în față. „Era cel mai drăguț om până atunci și, dintr-odată, privirea lui s-a răcit!”, își amintește Bennett, precizând că președintele Rusiei a catalogat guvernul ucrainean drept „naziști” și „belicoși” și a exclus categoric o întrevedere directă.
La rândul lui, Bennett nu respinge din start această imagine prezentată de Putin și, în pofida originii evreiești a lui Zelenski, susține că „Ucraina a fost cu siguranță un complice, în anumite momente”, al Germaniei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Bennett spune că „Marele Război Patriotic”, așa cum îl numesc rușii, este „cheia identității lui Putin” și adaugă că a construit o relație cu liderul rus „prin exprimarea adevărului că principala forță care i-a învins pe naziști, fără nicio îndoială, a fost URSS, Armata Roșie”.
Bennett a trecut cu diplomație peste faptul că sovieticii au fost anterior aliați cu naziștii și au invadat Polonia, împreună cu aceștia, în 1939.
Moment jenant, cu Zelenski în prim-plan
Una dintre cele mai stânjenitoare informații oferite de Bennett în interviu este aceea că ar fi obținut personal o garanție de la Putin că nu îl va ucide pe Zelenski, liderul ucrainean aflându-se, se pare, „într-un buncăr secret” înainte de a fi făcută această promisiune.
Potrivit fostului premier, numai după ce el l-a informat pe Zelenski despre acest „gentlemen's agreement”, „prin WhatsApp sau Telegram”, președintele ucrainean „s-a dus în biroul său și s-a filmat acolo pe telefon”, afirmând: „Nu mi-e frică!”.
Interesul național, prioritar
Israelul este unul dintre statele considerate în mod tradițional ca fiind aliate cu Occidentul, care au jucat un rol neînsemnat în eforturile de susținere militară a Ucrainei sau în războiul sancțiunilor contra Rusiei.
Bennett afirmă că, deși „americanii se așteaptă (...) ca noi toți să ne raliem pentru Ucraina”, acest lucru nu ar fi neapărat în interesul Israelului.
El oferă drept exemplu interesele israeliene în Siria, unde „o dată sau de două ori pe săptămână îi atacăm pe iranieni. Rusia, o superputere, are acolo sisteme S-300 și, dacă ar apăsa pe buton, piloții israelieni ar cădea.”.
„Cine îi va salva? Biden? Zelenski? Ar fi fost problema mea!”, spune el, după ce anterior sugerase că s-a asigurat că „Israelul va avea mână liberă în Siria” încă din timpul primei sale întâlniri personale cu președintele Putin - un aliat al guvernelor sirian și iranian.
„M-am concentrat asupra intereselor Israelului, ale poporului meu!”, afirmă Bennett, explicând de ce a ales să se plaseze în postura de mediator cât mai nealiniat între Putin și Zelenski, după izbucnirea ostilităților.
În privința strategiei alese de la începutul războiului, Bennett declară că actualul premier, Benjamin Netanyahu, s-a abținut să îl atace pe această temă în timp ce se afla în opoziție, deoarece ar fi fost de acord că a fost „o politică foarte inteligentă”.
Strategia a inclus, pe lângă poziționarea ca mediator, furnizarea de ajutor umanitar Ucrainei, dar nu de arme - poziție adoptată și de guvernul ungar, deși Budapesta a primit, comparativ, mult mai multe critici din partea administrației Biden și a Uniunii Europene pentru aceasta.
„Toată această discuție despre «a fi de partea bună a istoriei» o înțeleg, dar am avut de luat în considerare o necesitate națională.”, explică Bennett, subliniind că a avut „o responsabilitate” față de evreii din Rusia și Ucraina și a trebuit să ia în calcul potențialul impact al unei eventuale poziții mai antirusești asupra lor, pe lângă considerentele menționate anterior, cum ar fi operațiunile israeliene din Siria.
„Politica a fost corectă! Aceasta a condus Israelul în siguranță timp de zece luni, până în momentul în care ne aflăm acum!”, consideră Bennett, adăugând că, dacă Netanyahu decide să urmeze o strategie diferită, „orice schimbare este legitimă”.
