Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„A venit timpul ca în politica externă a UE să se ia mai multe decizii cu majoritate de voturi. Nu pledăm pentru modificarea tratatelor și nici nu ne gândim la o dezbatere academică prelungită. Ceea ce propunem este o abordare pragmatică, care să se concentreze doar pe chestiuni de politică externă și de securitate”, scriu miniștrii de Externe Annalena Baerbock (ministrul federal pentru afaceri externe al Germaniei), Hadja Lahbib (ministrul afacerilor externe, afacerilor europene și comerțului exterior, precum și al instituțiilor culturale federale din Belgia), Jean Asselborn (ministrul afacerilor externe și europene al Luxemburgului), Wopke Hoekstra (viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe al Țărilor de Jos), Bogdan Aurescu (ministrul afacerilor externe al României), Tanja Fajon (ministrul afacerilor externe și europene al Sloveniei) și José Manuel Albares Bueno (ministrul afacerilor externe al Spaniei).
Aceștia scriu în articolul din Poliico faptul că în fața războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană și-a dovedit capacitatea de a acționa și a făcut acest lucru sprijinind Ucraina din punct de vedere diplomatic, financiar și militar, reducându-i dependența energetică față de Rusia și oferind Ucrainei, precum și Republicii Moldova, o perspectivă clară de aderare la UE.
„Privind spre viitor, această capacitate de a acționa rapid și hotărât va rămâne esențială pentru rolul UE ca actor de politică externă pregătit și dispus să susțină valorile și interesele cetățenilor săi pe o scenă globală din ce în ce mai incertă. Avem nevoie de o UE care să producă rezultate solide și tangibile. După cum au arătat evoluțiile recente, trebuie, de asemenea, să ne consolidăm capacitatea de a obține rezultate în perioade de criză - acum mai mult ca niciodată. Și, pe măsură ce UE se extinde, succesul integrării europene necesită ca instituțiile sale să funcționeze eficient. Cu toate acestea, în trecut, o astfel de acțiune rapidă și hotărâtă a UE nu a fost întotdeauna un dat. Marea majoritate a deciziilor din cadrul politicii externe a UE necesită unanimitate - ceea ce, în unele cazuri, poate încetini capacitatea noastră de a acționa. În ciuda acestor reguli, și nu din cauza lor, am reușit să convenim asupra a 10 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la războiul de agresiune împotriva unui stat suveran. Acesta este motivul pentru care pledăm pentru o mai mare utilizare a votului cu majoritate calificată (QMV) în cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC) a UE, așa cum este prevăzut în prezent în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)”, spun miniștrii de Externe.
Aceștia adaugă că vor să depășească vechile linii de demarcație între cei care sunt în favoarea unui proces decizional cu majoritate mai mare și cei care se opun.
„Nu milităm pentru modificarea tratatului și nici nu ne imaginăm o dezbatere academică prelungită. În timp ce discuția privind o PESC mai eficientă face parte dintr-o dezbatere mai amplă privind votul prin majoritate calificată în alte domenii de politică, ceea ce propunem în prezent este o abordare pragmatică - o abordare care se concentrează doar pe chestiuni legate de politica externă și de securitate a UE și care utilizează dispozițiile deja încorporate în TUE într-un mod mai flexibil, care poate funcționa pentru toată lumea. În primul rând, sugerăm o mai mare utilizare a „abținerilor constructive”, astfel cum este prevăzut la articolul 31 alineatul (1) din TUE. Statele membre au început deja să utilizeze această opțiune simplă, dar foarte eficientă, care permite totuși adoptarea unei decizii - și anume, prin faptul că nu se opun, fără a împiedica astfel ceilalți 26 de membri să meargă mai departe”, spun miniștrii.
Miniștrii de Externe spun că au văzut cât de eficiente pot fi „abținerile constructive” în octombrie anul trecut, când Consiliul Afaceri Externe a votat cu privire la noua misiune de formare a UE pentru armata ucraineană.
„Dorim să ne bazăm pe această tendință emergentă - și ne angajăm să ne examinăm sistematic propriile poziții în vederea trecerii de la un vot împotrivă la o abținere constructivă. În al doilea rând, propunem ca VMQ să fie supus unui test practic. Anumite domenii de politică externă ale UE permit deja luarea deciziilor prin majoritate calificată, în temeiul articolului 31 alineatul (2) din TUE. Dacă, de exemplu, Consiliul a decis în unanimitate să înființeze o misiune civilă a UE, termenii operaționali ai acestei misiuni ar putea fi deciși prin vot la majoritate calificată. În mod similar, am putea aplica votul prin majoritate calificată atunci când decidem pe baza unor poziții comune ale UE în cadrul forumurilor internaționale privind drepturile omului. În plus, sugerăm adaptarea modului în care luăm decizii în domenii care nu necesită un vot formal, dar în care consensul se aplică totuși în practică. De exemplu, atunci când Înaltul Reprezentant face o declarație publică în numele UE, textul ar putea fi aprobat printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului cu majoritate calificată, în conformitate cu articolul 31 alineatul (2) din TUE. Acest lucru ar accelera modul în care comunicăm și ar face ca vocea noastră europeană să fie mai puternică. În al treilea rând, încercăm să construim punți sau - în jargonul UE - passerelle. Prin intermediul clauzei passerelle de la articolul 31 alineatul (3) din TUE, Consiliul poate decide deja - în unanimitate - ca deciziile cu majoritate calificată să devină procedura standard în anumite domenii de politică externă. Sugerăm explorarea acestei „punți” și în domenii bine definite din cadrul PESC. Înțelegem că unii parteneri ai UE sunt îngrijorați de utilizarea votului calificat în cadrul politicii externe a UE - și luăm în serios aceste preocupări. Pentru noi, căutarea consensului este și va rămâne în centrul ADN-ului nostru european, deoarece a vedea lumea din unghiuri diferite și a fi deschis la compromisuri constructive reprezintă un avantaj. Astfel, vom face tot ce ne stă în putință pentru a ține seama de preocupările tuturor statelor membre ale UE, pentru a asigura adoptarea celor mai bune decizii posibile pentru interesele noastre colective. Vom depune eforturi pentru a consolida în continuare cooperarea într-un spirit de încredere reciprocă în cadrul UE”, adaugă miniștrii de Externe în articol..
Citește pe Antena3.ro
Potrivit acestora, în mod evident, statele membre pot invoca „frâna de urgență” prevăzută la articolul 31 alineatul (2) din TUE pentru motive vitale și declarate de politică națională. Ei adaugă că vor lucra la un mecanism de „plasă de siguranță”, pe lângă frâna de urgență existentă, care va încerca să asigure că interesele naționale vitale vor continua să fie respectate în domeniile PESC în care votul majoritar este extins prin intermediul passerellei.
„Și vom solicita consultanță din partea experților independenți pentru a sonda idei cu privire la acest aspect și la alte chestiuni. În aceste vremuri dificile, susținem o UE care să fie un actor capabil, eficient și decisiv, care să protejeze libertatea, securitatea și prosperitatea cetățenilor săi. UE a reușit întotdeauna să avanseze în momentele dificile. Acum, încă o dată, este timpul să acționăm”, mai scriu în articolul din Politico, miniștrii de Externe citați.
(sursa: Mediafax)
