Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sectorul bancar este supradimensionat şi absoarbe din economie tot atât cât adaugă, susţin consilierii academici ai Consiliului European pentru Riscuri Sistemice (ESRB), într-un raport publicat luni, transmite Reuters.
"După toţi indicatorii pacientul nostru este anormal de gras" susţin academicienii într-un raport de 50 de ani intitulat "Este Europa suprabancarizată?", în care este inclus şi un set de politici pentru a restructura sectorul.
Consiliul European pentru Riscuri Sistemice (ESRB) este un mecanism înfiinţat de BCE pentru identificarea şi monitorizarea riscurilor din sistemul financiar înainte ca aceste riscuri să conducă la crize. Însă BCE şi noul Mecanism unic de supervizare nu sunt obligate să respecte recomandările făcute de ESRB.
"Sistemul bancar european a ajuns la o talie la care contribuţia sa marginală la creşterea economică reală este posibil să fie zero sau negativă", susţin academicienii conduşi de Marco Pagano. Potrivit academicienilor, sectorul bancar din Europa este asociat cu dezechilibre de genul suprainvestiţii în sectorul imobiliar şi atragerea de talente din partea sectoarelor non-financiare.
De asemenea, raportul avertizează că preferinţa înregistrată în structura de finanţare a Europei în ultimii 15 ani în favoarea băncilor în defavoarea pieţelor de valori mobiliare a nesocotit trendul înregistrat la nivel global. "Acesta este un subiect de îngrijorare deoarece structurile de financiare care se bazează în principal pe banking sunt asociate cu o creştere economică mai mică", se arată în raportul pregătit pentru ESRB.
În plus, raportul avertizează că modelul de banking universal, în cadrul căruia băncile oferă o gamă foarte largă de servicii, este răspândit la nivel întregii Europe, ceea ce reprezintă o sursă de fragilitate în condiţiile în care este asociat cu un nivel mai mare de expunere la riscuri sistemice.
Pentru a rezolva aceste deficienţe din sectorul bancar, academicienii susţin că Uniunea Europeană ar trebui să majoreze rezervele minime de capital pentru a întări rezistenţa băncilor. Un exemplu în acest sens este Elveţia care a cerut băncilor sale să ţină în rezerve un procent de capital mai mare decât standardele europene. Alte recomandări sunt eliminarea tratamentului fiscal preferenţial pentru datorii, implementarea unor politici antitrust mai agresive precum şi încurajarea intermedierii de către non-bănci.
Citește pe Antena3.ro
