Budapesta nu se lasă intimidată de presiuni interne şi externe, motiv pentru care nu va aduce nici o modificare la controversata lege a presei, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011. „Nu trebuie modificată o lege ungară doar pentru că ea este vizată de critici străine”, a declarat ieri-dimineaţă secretarul de stat pentru comunicare, Zoltan Kovacs, la postul naţional de radio MR, citat de Mediafax.
La câteva zile după ce a preluat preşedinţia Uniunii Europene, Ungaria îşi etalează ambiţiile, invitându-şi vecinii să observe mai întâi „cum funcţionează această lege” şi apoi să o comenteze. „Nu avem nici o îndoială că ea va fi la înălţimea încercărilor”, a spus Kovacs, subliniind că Budapesta urmează să răspundă astăzi sau mâine criticilor Bruxellesului, după ce traducerea legii în engleză nu este încă finalizată. Oficialul susţine că presiunile şi criticile din ultimele zile reprezintă, de fapt, „un pretext pentru a ataca deciziile Guvernului din ultimele şapte luni”.
Unul dintre cei mai acerbi critici ai Ungariei s-a dovedit Franţa, care ieri-dimineaţă a cerut, prin vocea purtătorului de cuvânt al Guvernului francez, Francois Baroin, modificarea textului de lege, considerat „incompatibil cu aplicarea unei idei privind libertatea presei, validată de toate tratatele europene”. Pe de altă parte, ministrul de Externe luxemburghez, Jean Asselborn, a ajuns chiar să se întrebe dacă Ungaria este demnă să prezideze Uniunea Europeană, scrie cotidianul spaniol El Pais, citat de Agerpres. „Preşedinţia ungară a UE a început cu stângul. Ungaria s-a ales luni cu două admonestări din partea Bruxellesului privind noua lege a presei, dar şi aşa-numita «taxă excepţională» care vizează cu precădere societăţile străine multinaţionale. Ceea ce nu este deloc bine nici pentru Budapesta, nici pentru Uniunea Europeană, şi lucru pe care Berlinul deja îl avertizase pe tema îngrădirii libertăţii de expresie şi a fiscalităţii”, aminteşte El Pais, preluat de Agerpres.
Intrată în vigoare la 1 ianuarie, noua lege ungară a presei prevede amenzi care pot ajunge la 730.000 de euro pentru posturile de radioteleviziune care „aduc atingere interesului public, ordinii publice şi moralei” sau prezintă „informaţii parţiale”. Criticii spun că în textul legii nu sunt definite foarte clar aceste concepte şi că noile măsuri îi vor constrânge pe jurnalişti să îşi dezvăluie sursele pe probleme legate de securitatea naţională.