Casa Albă se angajează să apere Ucraina, dar nu promite aderarea la NATO

După ce, timp de doi ani, s-a luptat din greu să fie primit la Casa Albă, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a văzut visul împlinit. El s-a întâlnit în cele din urmă, la Washington, cu șeful administrației americane, Joe Biden, căruia îi reproșase indirect, în ultimele luni, că a abandonat Ucraina în brațele rușilor. În urma întrevederii, Ucraina a obținut 60 de milioane de dolari drept sprijin militar suplimentar, precum și angajamentul SUA față de menținerea integrității sale teritoriale, pe fondul agresiunii armate și economice exercitate de Rusia. Liderul de la Kiev nu a obținut însă nimic în privința stabilirii unui calendar pentru o eventuală aderare a țării sale la NATO.  

Volodimir Zelenski a fost primit în cele din urmă, pentru prima oară, la Casa Albă, miercuri, de Joe Biden, după ce, timp de aproape doi ani, diplomația de la Kiev se chinuise în zadar să perfecteze acest eveniment. Încă de când a preluat puterea, în 2019, Zelenski a făcut eforturi imense pentru a obține sprijinul oficial american și o întâlnire față în față cu un șef al administrației de la Washington. Imediat după învestirea sa în funcție, el a fost felicitat de președintele de atunci al SUA, Donald Trump, care l-a rugat apoi, la scurt timp, să deschidă o anchetă de corupție asupra lui Joe Biden, actualul șef al Casei Albe, și a fiului său, Hunter, aflat la un moment dat în conducerea unei companii private ucrainene de petrol și gaze. Solicitarea respectivă avea să declanșeze prima procedură de destituire a lui Trump, acuzat de abuz de putere și obstrucționarea Congresului SUA. Fără să vrea, Zelenski și Biden au fost implicați, la rândul lor, în acest scandal. Apoi, în această vară, liderul de la Kiev l-a implorat pe actualul șef al Casei Albe să se întâlnească, înaintea întrevederii de la Geneva dintre Joe Biden și președintele rus, Vladimir Putin. Dorința lui Zelenski a fost respinsă de Casa Albă, care a considerat că o astfel de întâlnire ar fi sabotat din start primul summit oficial dintre Biden și Putin. Miercuri, la Washington, Zelenski a dat însă de înțeles că este gata să treacă peste toate refuzurile de până acum și s-a arătat dispus să deschidă un nou capitol în relațiile dintre SUA și Ucraina, deteriorate atât de scandalul Hunter Biden, cât și de poziția apropiată față de Kremlin, manifestată în câteva rânduri de fostul președinte american Donald Trump.

Cereri care irită Rusia. NATO rămâne în aer

În Biroul Oval, Zelenski i-a făcut lui Biden o serie de solicitări extrem de importante, între care obținerea poziției oficiale și, implicit, a unui sprijin concret al Casei Albe față de eforturile și șansele Ucrainei de a fi acceptată în NATO, asumarea, de către SUA, a unui posibil rol în negocierile pentru încheierea unei înțelegeri în regiunea ucraineană Donbas, precum și ajutorul Americii în încercarea de a elibera sute de persoane întemnițate în zona separatistă din estul țării. După întrevedere, deși Biden a exprimat, la modul general, „sprijinul nostru pentru aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei”, Zelenski a mărturisit că nu a discutat despre un calendar al aderării țării sale la NATO. „Simt că preşedintele personal - şi nu doar simt, am auzit acest lucru - sprijină Ucraina cu privire la acordarea statutului de membru al NATO”, a insistat, totuși, preşedintele ucrainean. În luna iunie, Zelenski declarase că doreşte un „da” sau „nu” clar din partea lui Biden asupra acordării planului de acţiune în vederea aderării Ucrainei la NATO, iar această atitudine insistentă pare să fi provocat refuzul de a fi primit la Casa Albă, tocmai pentru a nu inflama spiritele la Moscova, înaintea summitului de la Geneva dintre Putin și liderul american. 

Citește pe Antena3.ro

Șoc în Coreea de Sud: un alt actor, vedetă de K-drama, a fost găsit mort în casă. Ce spune poliția

Ajutor militar de 60 de milioane de dolari

Casa Albă a promis însă Kievului ajutor militar suplimentar în conflictul cu separatiştii proruşi şi şi-a exprimat „angajamentul ferm” faţă de integritatea teritorială a Ucrainei. Administrația de la Washington a anunţat, miercuri, un nou pachet de asistenţă de securitate, în valoare de 60 de milioane de dolari, pentru Ucraina. Pachetul va include sisteme antiblindaj „Javelin” şi alte capacităţi militare defensive letale şi neletale pentru a permite Ucrainei „să se apere mai eficient contra agresiunii ruse”, se arată în declaraţia comună dată publicităţii după întrevedere. „Statele Unite sunt alături de Ucraina şi vor continua să acționeze pentru a trage la răspundere Rusia pentru agresiunea sa. Sprijinul Americii pentru suveranitatea şi integritatea teritoriale ale Ucrainei este de neclintit”, menţionează documentul.

Sprijin energetic

SUA şi Ucraina au mai afirmat că nu sunt de acord în continuare cu proiectul „Nord Stream 2”, pe care îl consideră „o ameninţare pentru securitatea energetică europeană”. SUA intenţionează să-şi continue eforturile „pentru a menţine rolul de tranzit al Ucrainei şi securitatea livrărilor în timpul acestei perioade de tranziţie energetică şi pentru a împiedica utilizarea energiei ca armă geopolitică de către Kremlin”, mai arată comunicatul. La rândul său, Zelenski a declarat că a discutat cu Biden despre „măsuri de protecție” în domeniul energiei, legate de exploatarea conductei care leagă Rusia de Germania. Kievul se teme că va pierde sume importante provenite din taxele de tranzit, în cazul în care Rusia va transporta gaz direct către Germania, ocolind Ucraina, după ce construirea conductei „Nord Stream 2” va fi încheiată. Deși recunosc că la mijloc este mâna Kremlinului, care încearcă să crească dependența energetică a Europei față de Moscova și, de asemenea, să bage fitile între aliații transatlantici, SUA au ajuns la un acord cu guvernul de la Berlin, în privința finalizării „Nord Stream 2”, la sfârșitul lunii iulie. În pofida criticilor vehemente ale Ucrainei și Poloniei, care s-au simțit trădate de marele lor protector de peste Ocean, administrația Biden a dat de înțeles că a ales răul cel mai mic, preferând să salveze relațiile cu Germania, în loc să se opună inutil unui proiect care, oricum, este finalizat în proporție de 99%. Victoria Nuland, numărul trei în ierarhia Departamentului de Stat al SUA, a insistat însă că înțelegerea cu Germania prevede posibile sancţiuni la adresa Moscovei, dacă aceasta „va utiliza energia drept armă”. „Dacă Rusia va încerca să utilizeze energia drept armă sau va comite alte acte agresive faţă de Ucraina, Germania se angajează, în acest acord cu noi, să ia măsuri la nivel naţional şi să exercite presiuni pentru adoptarea unor măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancţiuni pentru limitarea capacităţilor de exporturi ruseşti spre Europa, în sectorul energetic”, a afirmat ea, în cursul unei audieri în Congres. „Un alt aspect al acestui acord este sprijinirea prelungirii acordului de tranzit între Rusia şi Ucraina, care se încheie în 2024. Vom pleda şi vom face presiune pentru zece ani suplimentari”, a adăugat Nuland.

Înaintea întâlnirii de la Casa Albă, Zelenski se simțea abandonat de SUA în mâinile Rusiei, după ce Washingtonul ajunsese la un acord cu Berlinul în privința „Nord Stream 2”, iar Biden refuzase să-și ia un angajament ferm față de aderarea Ucrainei la NATO.