Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Colecţionarul de artă german Cornelius Gurlitt, în apartamentul căruia a fost descoperită “comoara nazistă”, reprezentată de 1.406 lucrări de artă, se află în continuare sub tratament într-o locaţie necunoscută din Germania. După ce o instanţă a ajuns la concluzia că el nu mai este capabil să ia decizii, o echipă de avocaţi a fost însărcinată să acţioneze în numele lui. Aceştia au demarat deja un spectacol de imagine şi au anunţat că vor depune o plângere cu autor necunoscut pentru divulgarea către presă a unor informaţii secretizate din dosarul lui Gurlitt. “Am depus o plângere cu autor necunoscut la Procuratura Generală Munchen. Acuzaţiile sunt legate de divulgarea către presă a unor informaţii secrete din dosar, ceea ce a cauzat prejudicii grave personalităţii domnului Gurlitt. Nu putem tolera aşa ceva”, a anunţat avocatul Tido Park, citat de Focus.
Lipsă de încredere
“Clientul nostru nu mai poate avea încredere în obiectivitatea şi integritatea anchetatorilor dacă ei comit infracţiuni de divulgare a unor informaţii secretizate din dosar”, a completat avocatul Derek Setz. Cornelius Gurlitt se află sub tutela avocatului Christoph Edel, care a luat decizia ca, din luna februarie, octogenarul să dispună de un purtător de cuvânt, Stephan Holzinger, care să îl apere de eventualele atacuri ale presei. Holzinger a confirmat că este vizată revista Focus, care a publicat în exclusivitate documente din rechizitoriul întocmit de procurori, dar şi fotografii din locuinţa privată a colecţionarului. “Aceste informaţii au ajuns la presă înainte ca avocaţii lui să dispună de ele”, a comentat Holzinger.
Acţiuni de denigrare
“Domnul Gurlitt a fost pus deja în legătură cu mai mulţi potenţiali moştenitori ai colecţiei de opere de artă. Vom continua să ne apărăm împotriva acţiunilor de denigrare a clientului nostru. Viaţa lui a scăpat complet de sub control şi prin încălcarea drepturilor sale din momentul în care au fost publicate documente din rechizitoriu şi din momentul în care presa l-a numit 'Mesia din grotă'”, a concluzionat avocatul Hannes Hartung.
Scandalul Gurlitt a ajuns şi peste Ocean
Povestea comorii lui Cornelius Gurlitt a şocat întreg mapamondul. Un critic de artă susţine că într-un muzeu din Los Angeles se află o operă din colecţia lui Gurlitt cu provenienţă suspectă. Mai exact, conform Frankfurter Allgemeine Zeitung, Los Angeles County Museum (Lacma) deţine opera de artă “Ursul brun” a lui Max Beckmann. Cert este că tatăl lui Cornelius, Hildebrand Gurlitt, aflat în exil la Amsterdam în 1944, a cedat de bunăvoie această operă către Central Collecting Point al americanilor din Wiesbaden, prima instituţie care a cercetat provenienţa operelor din colectia Gurlitt în 1950. În momentul în care şi-a recuperat o mare parte a colecţiei analizate de americani, Gurlitt le-a mulţumit oferindu-le această pictură cu mesajul: “un cadou personal al prietenului meu Max Beckmann pentru mine”.
Restituire?
Cercetătorul în domeniul provenienţei artei, Willi Korte, consideră că opera trebuie restituită moştenitorului de drept. “Datarea greşită a operei, 1935, la expoziţia Max Beckmann din 1947 de la Frankfurt a avut loc în interesul domnului Hildebrand Gurlitt. Din punctul meu de vedere, este un caz indubitabil de restituire”, a comentat Korte.
Decizia instanţei
Justiţia germană a ordonat săptămâna trecută Parchetului din Augsburg, însărcinat cu dosarul “comorii naziste”, să furnizeze presei lista cu lucrările descoperite la domiciliul octogenarului Cornelius Gurlitt, la Munchen, în 2012, unele dintre ele fiind furate de nazişti de la evrei, relatează cotidianul german Bild.
La sesizarea celor de la Bild
Tribunalul administrativ din Augsburg, care a fost sesizat de tabloidul german Bild, consideră că Parchetul nu se află sub nicio restricţie sau obligaţie de a păstra secretul în privinţa celor 1.406 opere de artă descoperite dosite în apartamentul din cartierul Schwabing din Munchen al lui Gurlitt.
Tribunalul a cerut să le fie furnizată jurnaliştilor o listă cu “o descriere detaliată şi mărimea lucrărilor”. Parchetul va trebui să precizeze, de asemenea, în cazul căror lucrări au fost deja găsiţi şi contactaţi eventualii proprietari.
Şi asta, deoarece deja există contacte cu unii dintre proprietari sau moştenitori de-ai acestora. Potrivit presei germane, care îl citează pe unul dintre avocaţii lui Gurlitt, acesta din urmă ar fi dispus să predea “comoara nazistă” moştenitorilor de drept.
În schimb, magistraţii nu vor trebui să dea publicităţii numele acestor proprietari.
“Interes considerabil”
Tribunalul subliniază “interesul considerabil pe care afacerea Cornelius Gurlitt îl suscită în opinia publică”.
Potrivit acestuia, ţinând cont de elementele deja aduse la cunoştinţa publicului privind tablourile recuperate, invocarea “secretului fiscal” de către Parchet este lipsită de sens.
”Numele unora dintre proprietarii tablourilor, precum şi adresa şi patrimoniul lor artistic aproximativ sunt deja cunoscute publicului larg”, argumentează tribunalul administrativ.
Parchetul din Augsburg şi-a anunţat intenţia de a face apel la această decizie.
Gurlitt (80 de ani) a devenit cunoscut în noiembrie 2013, când s-a aflat că peste 1.400 de opere de artă, între care tablouri semnate de pictori de renume, de la Matisse la Chagall, au fost descoperite în apartamentul său din Munchen în 2012. O parte din aceste capodopere a fost confiscată de către nazişti de la familii de evrei sau din muzeele germane.
