O bătrână din Ruse a dat 120 euro unui tip care i-a spus că nepoata ei este blocată pe un aeroport din vestul Europei şi că el îi poate asigura transport cu autoturismul în schimbul acestei sume. În plus, infractorul a asigurat-o pe bătrână că, în câteva luni, îi va asigura 1.900 euro din fondurile europene care, spunea el, urmează să fie distribuite populaţiei.
În Bulgaria există mai multe grupuri criminale care se ocupă cu fraude prin telefon. În cele mai multe cazuri, victimele sunt persoane în vârstă. Ei primesc un apel de la o persoană care susţine că este fiul sau nepotul lor şi că a provocat un accident rutier soldat cu moartea unui copil. Vocea pretinde că se află în arestul preventiv, dar poate să fie eliberat de procuror care este de acord să manipuleze ancheta în schimbul sumei de câteva mii de euro. Apoi, cu victima discută o altă persoana care susţine că este procurorul. El afirmă că mita trebuie dată cât mai repede pentru că tura lui se va termina în scurt timp şi va veni colegul lui. Victima este avertizată să nu sune pe nimeni, să găsească banii cât mai repede şi să îi lase într-un anumit loc. Deşi această schemă de fraudă este practicată de mai mulţi ani, mai sunt pensionari care pică în capcana infractorilor.
Cei care se ocupă cu asemenea fraude sunt foarte inventivi, după cum o demonstrează cu prisosinţă şi cazul cu frauda inspirată de norul de cenuşă vulcanică. În timpul epidemiei de gripa porcină, infractorii au inventat o altă schemă: Ei sunau diverse persoane în vârstă şi se prezentau drept medici care le tratează o rudă ce ar fi internată la spital, suferind de noua gripă A(H1N1). Falşii medici afirmau că pacientul are nevoie de o serie de medicamente scumpe, care însă nu sunt plătite de Casa de asigurări de sănătate şi din acestă cauză trebuie cumpărate de familia bolnavului. Bătrânilor li se cereau circa 500 euro, bani ce trebuiau predaţi unei persoane pe stradă.
Din cauza multiplelor cazuri de frauda prin telefon, începând din luna ianuarie 2010 în Bulgaria nu se mai găsesc cartele pre-pay. Însă, potrivit unor informaţii din presa bulgară, infractorii îşi procură cartele din alte ţări, cel mai des din România şi Serbia, unde aceste cartele se vând la liber.
Însă fraudele nu se limitează doar la cele prin telefon. Au fost raportate mai multe cazuri în care o persoană care retrage bani dintr-un bancomat amplasat la intrarea unei bănci este abordat ulterior, în faţa instituţiei bancare, de o persoană care se prezintă drept angajat al sucursalei respective. Ei îşi cere scuze şi explică că, din greşeală, angajaţii bancari au dat clientului bancnote false. Ei cer clientului să-i dea banii ca să-i înlocuiască cu bancnote adevărate. Dacă victima acceptă, nu-l mai vede pe individul care dispare cu banii. Este bine ca turiştii care vizitează Bulgaria să ştie că toate operaţiunile financiare efectuate în afara sediilor bancare sau a caselor de schimb valutar sunt în mod sigur o încercare de fraudă.
În Bulgaria este răspândită şi o altă fraudă practicată mai ales de cetăţeni români. În ultimul an au fost condamnate cel puţin două grupuri de români care au vândut bijuterii de aur contrafăcute unor cetăţeni bulgari. Aceştia pretind că sunt oameni de afaceri care au rămas fără benzină şi nici nu au banii la ei. Ei cer o sumă pentru benzină ca să se întoarcă în ţara lor, oferind în schimb aşa-zise bijuterii de aur. Dacă victima acceptă să-i ajute pe 'sinistraţi', află mai târziu că bijuteriile nu sunt de aur.
Agerpres
Citește pe Antena3.ro