Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel mai mare risc în economia globală de astăzi este dat de exacerbarea continuă a riscurilor datoriilor suverane care bântuie atât statele dezvoltate, cât şi ţările în curs de dezvoltare. China nu face excepţie. Datoriile guvernamentale au atras atenţia, experţii şi cercetătorii aducând argumente potrivit cărora datoriile Chinei au atins un nivel periculos, iar în curând vor fi scăpate sub control. Prin urmare, China se îndreaptă spre o criză a datoriilor. Cu toate acestea, nimeni nu poate evalua cu exactitate situaţia datoriilor actuale ale Chinei, cu excepţia cazului în care argumentele sunt bazate pe un control al bilanţului suverane al ţării şi o examinare a mecanismului de transmisie din spatele acestuia. Aceasta este premiza de la care pleacă Zhang Monan, director adjunct şi cercetator asociat la Studierea Economiei Mondiale din cadrul Departamentul de Prognoză Economică a Centrului de Informare de Stat din China, în cadrul unei analize publicate, vineri, de presa de la Beijing.
Toate ţările dezvoltate care se afundă adânc în criza datoriilor suverane au urmat calea unei creşteri reduse, cu deficite mari şi datorii ridicate, înregistrând active negative nete. Cu toate acestea, China a optat pentru un model de dezvoltare de creştere ridicat, cu deficite mici şi datorii mici. Mai mult, China nu va intra într-o criză a datoriilor, pentru că are suficiente active suverane pentru a-şi plăti datoriile suverane. China, de asemenea, nu se apropie de linia internaţională în materie de deficite financiare sau balanţă a datoriilor.
Totuşi, China a rămas expusă riscului de creştere a datoriilor suverane. Marele pachet de stimulente financiare şi de creditare îngăduitor, care a menţinut-o neatinsă de la izbucnirea crizei financiare globale, a crescut gradul de îndatorare a Guvernului chinez şi, în special, a guvernelor locale. Până la sfârşitul anului 2011, datoriile restante la nivel de provincii, prefecturii şi judeţe au ajuns la 10.700 trilioane yuani (1,73 trilioane USD), cu datorii de stat ale instituţiilor care utilizează platforme de finanţare ajunse la 4.970 trilioane yuani, adică 46,38% din datoriile totale acumulate de administraţiile locale
Din cele 2.856 de autorităţi judeţene, doar 54 nu au acumulat datori. Având în vedere cele 7.200 de miliarde de yuani cât reprezenta soldul obligaţiunilor centrale la sfârşitul anului 2011, datoria publică totală se ridică la 18 trilioane yuani, aproximativ 38% din Produsul Intern Brut al Chinei din 2011. Cu toate acestea, cifra rămâne controlabilă, fiind mult mai mică decât cele din economiile cele mai dezvoltate. Acesta nu este întreaga dimensiune a datoriilor guvernului Chinei, care este îngrijorătoare, câtă vreme se poate vorbi şi de riscurile structurale ascunse în spatele acestora.
Privind pe termen mediu şi lung, datoriile sub acoperire prezintă cele mai mari riscuri pentru China. Un sistem complet de garantare sub acoperire a fost constituit având la bază Guvernul central şi guvernele locale, care alcătuiesc legăturile principale. Trezoreriile locale păstrează puterea asupra finanţării proiectelor, nefiind supuse constrângerilor bugetare, direcţionând, potrivit Legii Bugetului, resurse pentru a echilibra balanţa de venituri şi cheltuieli. În acest sens, cele mai multe dintre acestea au ales să crească o serie de datorii. Ca rezultat, s-au afundat adânc în datorii fără acoperire constând în arierate, credite şi garanţii. Din cauza lipsei unei împărţiri clare a responsabilităţilor privind rambursarea datoriilor, guvernele locale vor pune în pericol securitatea financiară centrală odată ce vor asuma responsabilităţile unor datorii care cresc dincolo de capacităţile lor financiare.
Riscurile datoriei publice locale au continuat să crească odată cu accelerarea ritmului de urbanizare. Deoarece veniturile din transferurile de terenuri şi veniturile fiscale sunt destul de lente pentru susţinerea proiectelor de dezvoltare urbanistică, toate guvernele locale au înfiinţat platforme de investiţii şi de finanţare cum ar fi companii de dezvoltare urbană, bănci comerciale locale şi societăţile de investiţii urbane, pentru a strânge fonduri.
Cu o creştere mai slabă a PIB-ului nominal şi o încetinire rapidă a veniturilor fiscale şi a taxelor pe transferul de terenuri, guvernele locale se văd legate de veniturile generate de terenuri. Veniturile nete din această zonă, obţinute de autorităţile locale în anul 2012, reprezintă doar 20% din veniturile financiare, cu 31,7% mai mici decât nivelul maxim atins în 2010. Deşi riscurile datoriei publice locale nu au scăpat de sub control, încetinirea creşterii economiei naţionale în ansamblu poate conduce datoriile publice locale la un nivel chiar mai mare.
Având în vedere că Guvernul chinez nu mai are un surplus financiar, iar gradul de îndatorare redus a fost atins înainte de izbucnirea crizei financiare globale, aceasta nu deţine o poziţie solidă în faţa riscurilor generate de creşterea rapidă a datoriilor guvernamentale, mai ales că economia este încetinită. Acesta nu mai poate creşte bilanţul bazat în principal pe afacerile cu terenuri.
Este evident, aşadar, că riscurile datoriilor pun în pericol atât Guvernul central, cât şi pe cele locale, datoriile fiind înrădăcinate în sistemul financiar al ţării. În situaţia actuală, este necesar să fie accelerată reforma sistemelor financiare locale şi centrale şi să fie dezvoltată substanţial transparenţa financiară şi a datoriei. Având în vedere faptul că rambursarea datoriilor administraţiei publice locale a intrat într-o perioadă de vârf, ar trebui creată o rezervă de risc financiar, care a crescut de la an, la an. Acest fond general de rezervă ar trebui să fie utilizat exclusiv pentru rambursarea datoriilor guvernamentale. Aceasta este cel mai eficient aranjament pentru prevenirea răspândirii şi transferării riscurilor generate de datori.
Privind pe termen mediu şi lung, o competiţie între reformă şi criză va fi inevitabilă. China trebuie să îşi perfecţioneze sistemele financiare centrale şi locale pentru a crea, cât mai curând posibil, un cadru de control a datoriei financiare. Sunt necesare eforturi mari pentru a controla datoriile administraţiei publice locale şi pentru a pune în aplicare un mecanism de finanţare a datoriei bugetare reglementate, astfel încât gradul de îndatorare al autorităţilor locale să fie menţinut la un nivel raţional. Încetinirea ritmului de creştere a economiei chineze şi contracţia veniturilor din terenuri vor pune o presiune tot mai mare pe rambursarea datoriilor guvernelor locale.
Aşa cum stau lucrurile acum, este necesar să se facă faţă riscurilor datoriei, limitându-le şi făcând eforturi pentru a fi reduse. Aceste decizii nu trebuie să fie întârziate, în utilizarea raţională a resurselor financiare şi autorităţii de poziţie între guvernele centrale şi locale, la fel cum trebuie realizată o reformă a sistemelor financiare şi fiscale ale ţării care să se concentreze pe stabilirea responsabilităţilor asupra cheltuielilor.
În context, potrivit cotidianului China Daily, oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au anunţat că datoria guvernului chinez a crescut la aproape 50% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, însă este încă sub control.
Prim-director general adjunct al FMI, David Lipton a declarat că "menţinerea controlului creşteri finanţării sociale este o prioritate care va necesita în continuare înăsprirea prudenţială precum şi o responsabilizare a investitor pentru deciziile lor de investiţii".
Oficialul FMI a concluzionat că este important să fie redus deficitul pe termen mediu, pentru a asigura un profil robust şi durabil al datoriei, subliniind în acelaşi timp că o parte din deficitul fiscal este finanţat prin vânzări de terenuri, iar datoria augmentată este încă la un nivel gestionabil.
Fostul ministru chinez al Comerţului, Xiang Huaicheng, declara, în luna aprilie a.c., că datoria publică a ţării a depăşit 30 de trilioane yuani (4,85 trilioane USD), adică 37,8% din PIB, la sfârşitul anului 2011, în timp ce aceasta se ridica la aproximativ 40% în 2012.
Director al Institutului de Cercetare Economică din cadrul Universităţii Renmin, Mao Zhenhua, a apreciat că datoria publică locală este încă sub control, dar trebuie să fie aplicată o reformă temeinică în sistemul de responsabilitate locală.
Potrivit FMI, economia chineză este de aşteptat să crească cu aproximativ 7,75% în acest an, în ciuda condiţiilor globale slabe şi nesigure.
Citește pe Antena3.ro
