Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la grădini zoologice la cantine sociale, germanii transportă tone de cartofi pentru a-i distribui gratuit, după cea mai mare recoltă din ultimii 25 de ani
Germanii consumă în medie 63 kg de persoană în fiecare an, conform statisticilor oficiale.
Atmosferă de petrecere în Berlin
Numită Kartoffel-Flut (inundația de cartofi), după cea mai mare recoltă din ultimii 25 de ani, această abundență a inspirat un fermier să organizeze disribuirea gratuită de cartofi în Berlin, apelurile fiind lansate în capitala germană pentru ca oamenii să vină în diverse locuri populare și să-i ridice gratuit.
Cantinele sociale, locurile pentru persoane fără adăpost, grădinițele, școlile, bisericile și organizațiile non-profit se numără printre beneficiari. Chiar și grădina zoologică din Berlin au preluat tone de cartofi, care altfel ar fi ajuns la groapa de gunoi ori pentru a produce biogaz sau a-și hrăni animalele. Două camioane au fost trimise în Ucraina.
Locuitorii obișnuiți ai orașului, mulți simțind presiunea creșterii costului vieții, au ajuns la locurile de depozitare a cartofilor anunțate în prealabil, umplând orice, de la saci și găleți la cărucioare manuale.
Astrid Marz, profesoară, a stat recent la coadă în Kaulsdorf, la marginea estică a Berlinului, unul dintre cele 174 de puncte de distribuție înființate spontan în oraș, pentru a umple un rucsac vechi cu cartofi. „M-am oprit din numărat la 150. Cred că am suficient cât să mă întrețin pe mine și pe vecinii mei până la sfârșitul anului”, a spus ea.
Operațiunea, numită 4000 de tone, după surplusul pe care un singur cultivator de cartofi din apropierea orașului Leipzig l-a oferit în decembrie 2025 întrucât o vânzare a eșuat în ultimul moment, a fost organizată de un ziar berlinez împreună cu motorul de căutare ecologic non-profit Ecosia, cu sediul la Berlin.
„La început am crezut că este o știre falsă, generată de inteligența artificială, când am văzut-o pe rețelele de socializare”, a spus Marz. „Erau imagini cu munți uriași de «mere de pământ»”, își amintește ea, folosind cuvântul Erdäpfel, un termen afectuos pentru cartoful folosit uneori de berlinezi, „cu instrucțiunea de a veni să-i iei gratuit!”
Emoția a ridicat moralul populației într-un moment în care frigul arctic s-a abătut asupra Berlinului, împiedicând călătoriile, oprind transportul public și lăsând trotuarele periculos de înghețate.
„A fost o atmosferă cu adevărat de petrecere”, a spus Ronald, descriind cum oamenii s-au ajutat veseli unii pe alții cu încărcături grele și au schimbat sfaturi culinare.
De ce iubesc germanii cartoful
Aceste acțiuni au contribuit la reînvierea poveștilor despre cum umilul tubercul a devenit popular pentru prima dată în Germania, după ce Frederic al II-lea al Prusiei a emis un ordin pentru cultivarea sa, în secolul al XVIII-lea, cunoscut sub numele de Kartoffelbefehl (decretul cartofului), stabilindu-l ca aliment de bază, în pofida scepticismului inițial față de textura și forma sa ciudată.
Deși cartoful a fost uneori respins în ultimii ani întrucât unii guru ai fitness-ului au recomandat evitarea carbohidraților, experții au evidențiat proprietățile sale nutriționale, cum ar fi vitamina C și potasiul.
Bucătarul berlinez celebru Marco Müller, de la restaurantul Rutz, spune că acum este momentul ideal pentru a-i acorda cartofului o stea Michelin. El folosește o tehnică inovatoare pentru a prepara un bulion bogat din coji de cartofi prăjiți și o vinegretă de cartofi apreciată.
O altă rețetă care circulă online este Kartoffelsuppe (supă de cartofi) a Angelei Merkel, pe care fostul cancelar german a împărtășit-o pentru prima dată cu alegătorii în perioada premergătoare alegerilor generale din 2017, într-un interviu acordat unei reviste de celebrități.
„Întotdeauna pisez cartofii singură cu un zdrobitor manual, în loc să folosesc un mixer”, a spus fostul cancelar.
Criticile activiștilor de mediu
Au existat însă și critici din partea fermierilor din regiune, care spun că piața din Berlin este și mai aglomerată, iar recolta lor a fost devalorizată și mai mult din cauza donațiilor masive.
Pe scară mai largă, lobbyiștii de mediu au afirmat că supraabundența provine parțial dintr-o industrie alimentară denaturată și scăpată de sub control iar munții de cartofi ilustrați în depozitele din regiune amintesc de munții de unt și lacurile de lapte din SUA, din anii 1970, când fermierii erau excesiv de stimulați să producă alimente datorită garanției oferite de Comunitatea Economică Europeană de a cumpăra surplusul de produse la prețuri mari.
În timp ce acesta este rândul cartofului, anul trecut hameiul a fost în surplus, iar anul viitor se preconizează că va fi laptele, notează theguardian.com.
Citește pe Antena3.ro
