Europa, "controlorul" aplicării planului de pace în Georgia

CONFLICTUL DIN CAUCAZ
Ţările Uniunii Europene au anunţat că sînt pregătite să trimită oameni în Georgia, care să supravegheze aplicarea planului de pace convenit ieri de cele două părţi beligerante ­ Georgia şi Rusia ­ la propunerea şi în prezenţa şefului statului francez, Nicolas Sarkozy, care exercită şi preşedinţia semestrială a UE.

CONFLICTUL DIN CAUCAZ
Ţările Uniunii Europene au anunţat că sînt pregătite să trimită oameni în Georgia, care să supravegheze aplicarea planului de pace convenit ieri de cele două părţi beligerante ­ Georgia şi Rusia ­ la propunerea şi în prezenţa şefului statului francez, Nicolas Sarkozy, care exercită şi preşedinţia semestrială a UE.

"Avem intenţia să fim observatorii, controlorii pe teren ai acordului de pace", a declarat presei, ieri, ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, după o reuniune specială, la Bruxelles, cu omologii săi europeni, relatează AFP. Miniştrii de Externe ai UE i-au cerut Comisiei Europene şi şefului diplomaţiei UE, Javier Solana, să facă împreună propuneri concrete privind forma exactă a acestei prezenţe europene, ce va susţine toate eforturile pentru găsirea unei "soluţii paşnice şi durabile" la conflictele din Georgia, pînă la viitoarea reuniune a miniştrilor de Externe, ce va avea loc în zilele de 5 şi 6 septembrie, în sudul Franţei, la Avignon. Observatorii europeni în Georgia se vor alătura celor ai OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), aflaţi deja acolo şi care au nevoie de întărirea efectivelor.

DIVERGENŢE. Dacă în ceea ce priveşte trimiterea unei "forţe de pace" care să supravegheze încetarea, de facto, a ostilităţilor între Georgia şi Rusia ­ prima pretinzînd că îşi apără teritoriul, iar cea de-a doua, populaţia din cele două regiuni separatiste proruse, Oseţia de Sud şi Abhazia ­, nu la fel stau lucrurile şi în privinţa viitoarelor relaţii pe care care le va avea UE cu Rusia. Moscova a fost acuzată direct că a "agresat" Georgia, fără nici un fel de menajamente, prima oară, de Marea Britanie, aproape simultan cu Statele Unite şi abia  apoi de unii dintre foştii sateliţi sovietici, în frunte cu Polonia. Atitudinea "agresivă" a Rusiei faţă de Georgia "a şocat multă lume", s-a exprimat ministrul britanic de Externe, David Miliband. De asemenea, Marea Britanie împreună cu Ţările Baltice s-au dovedit a fi cele mai sceptice privind necesitatea continuării de UE a procesului de negociere a unui "parteneriat reînnoit" cu Rusia, ce ar fi urmat să fie lansat luna trecută. Cele mai multe ţări occidentale au adoptat o atitudine rezervată în ceea ce priveşte afronturile la adresa Moscovei, în principiu, "pentru a nu torpila credibilitatea UE ca mediator între Rusia şi Georgia", după cum a explicat un diplomat european, citat de AFP. Nu trebuie să ne pierdem vremea cu "condamnări unilaterale", a fost de părere şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier.

REPROŞURI POLONEZE. Presa poloneză a făcut praf eforturile preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, de a convinge părţile beligerante să ajungă la o înţelegere. Gazeta Wyborcza, cu orientare de centru-stînga, i-a reproşat în mod special lui Sarkozy fraza folosită în discursul său privind apărarea intereselor rusofone. "E normal ca Rusia să vrea să-şi apere interesele sale şi pe cele ale ruşilor din Rusia, precum şi pe cele ale rusofonilor din afara Rusiei", declara, marţi, la Moscova, în conferinţa comună cu omologul său rus, Dmitri Medvedev, cu care a prezentat planul de pace în şase puncte pentru Georgia, preşedintele Sarkozy. "Acestea sînt declaraţii care sună rău în urechile polonezilor" şi nu reprezintă poziţia lor, ca ţară a UE, continuă aceeaşi publicaţie, care trage concluzia că "oricum, bătrîna Europă nu-i ascultă pe polonezi, nici pe lituanieni sau pe ucraineni. Bătrîna Europă nu vrea să aibă probleme cu Rusia". O altă publicaţie poloneză, Polska, e de părere că Sarkozy a vrut "să arate lumii că el, în calitate de preşedinte al UE, a fost cel care a forţat Rusia să renunţe la război în Georgia". Ziarul de mare tiraj Super Express a fost însă cel mai îndrăzneţ şi dur, exprimîndu-şi aceleaşi critici cu privire la planul european de pace iniţiat de francezi, din care lipseşte formula explicită de garantare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Georgiei, sub titlul "Preşedintele polonez şi vicleanul francez". Titlul face aluzie la fermitatea şefului statului polonez faţă de atitudinea ipocrită a celui francez în privinţa conflictului din Georgia.

APĂRAREA GERMANĂ. În apărarea lui Sarkozy a sărit Germania. Adjunctul purtătorului de cuvînt al Cancelariei, Thomas Steg, a declarat presei că "este total inacceptabil ca legitimitatea guvernului din Georgia, ales democratic, să poată fi pusă la îndoială" şi nici "suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei" cu prilejul unor "eventuale negocieri politice", făcînd astfel aluzie la intenţiile ascunse ale Moscovei, de a-şi reîntregi teritoriul cu cele două regiuni separatiste proruse ale Georgiei, Abhazia şi Oseţia de Sud. Steg a informat că Angela Merkel, cancelarul german, va transmite clar acest mesaj Moscovei, mîine, la Soci, unde se va întîlni cu Medvedev, căruia îi va explica că o criză, cum e cea din Georgia, nu poate fi rezolvată prin "mijloace militare".

În ciuda faptului că s-au angajat să respecte acordul de încetare a focului şi planul de pace, atît Moscova, cît şi Tbilisi au continuat să se acuze reciproc de atacuri armate, în mai multe zone din Georgia. Mai mult, de pe cîmpul de luptă, atacurile s-au mutat şi pe Internet, după cum a informat un responsabil al societăţii americane Tulip Systems, care le asigură georgienilor, de sîmbăta trecută, accesul la reţea. "Ruşii atacă Georgia cibernetic, încă din luna iulie", a declarat directorul Tulip Systems, Tom Burling. "Site-urile preşedintelui georgian şi ale principalelor reţele de televiziune sînt încontinuu ţintele atacurilor cibernetice de tip DoS (negarea accesului), încît "au reuşit să blocheze tot sistemul".