După ce premierul Ilie Bolojan a afirmat că România se confruntă cu o creștere alarmantă a cheltuielilor din sistemul sanitar și că este necesară o reducere a risipei, inclusiv la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), sindicaliștii din Sănătate se tem că ar putea urma tăieri salariale în acest domeniu. Într-o scrisoare deschisă adresată atât premierului Bolojan, cât și ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, Sindicatul Național Forța Legii respinge categoric ideea reducerilor salariale și propune, în schimb, o serie de reforme structurale și administrative. Audit extern independent al cheltuielilor spitalicești, întărirea medicinei de familie, achiziții centralizate și transparente și depolitizarea sistemului sanitar se regăsesc printre măsurile cerute de sindicaliști pentru eficientizarea sistemului sanitar, fără a afecta pacienții sau cadrele medicale.
La prezentarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale care vizează reducerea deficitului bugetar, premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că România trebuie să ia măsuri ferme pentru reducerea risipei din sistemul de sănătate, subliniind că ponderea cheltuielilor alocate acestui domeniu a crescut alarmant, iar fondurile necesare nu mai pot fi acoperite integral, în timp ce eficiența rămâne scăzută.
„Este nevoie de o reformă profundă în Sănătate. Cheltuielile din acest sector au ajuns la 16% din totalul bugetului general consolidat – același nivel ca în perioada pandemiei – în condițiile în care percepția populației nu s-a îmbunătățit”, a spus Bolojan, precizând că, în ultimii ani, cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut accelerat - de la 49 de miliarde lei în 2021 la o estimare de 77 de miliarde lei în 2025 –, iar „pentru a încheia anul, este nevoie de încă 14 miliarde lei”.
Bolojan: Fondurile, cheltuite ineficient
Printre cauzele risipei, șeful Executivului a menționat extensia necontrolată a cheltuielilor de personal și lipsa legăturii dintre salarizare și performanță. „Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în Sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, pentru că nu are de ce”, a mai spus Bolojan la prezentarea celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, precizând că, în prezent, „salariile reprezintă peste 90% din cheltuielile spitalelor”.
Printre exemplele de ineficiență din sistemul sanitar, premierul a menționat ponderea disproporționată a medicamentelor inovative, extrem de scumpe, în detrimentul celor generice, numirea șefilor de secție de către facultăți, nu de managerii spitalelor; limitări artificiale ale sporurilor salariale, „legal optimizate” prin contribuții locale; supraprescrierea investigațiilor paraclinice și externalizarea acestora către sectorul privat.
Premierul a anunțat că Guvernul va include în pachetul de reforme măsuri clare pentru responsabilizarea financiară a unităților sanitare și va condiționa alocările bugetare de performanță și eficiență.
„Solidaritatea Sanitară” face „corecții” la datele prezentate de premier
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a reacționat după declarațiile lui Bolojan, publicând câteva „corecții la datele financiare prezentate de premierul României”, printre acestea regăsindu-se și cheltuielile cu salariile personalului. Potrivit sindicaliștilor, acestea nu reprezintă peste 90% din cheltuielile spitalelor, cum a afirmat Bolojan, ci până-n 70%: „Cheltuiala cu salariile în spitalele publice reprezintă 67,83% din totalul cheltuielilor acestor spitale. Acest raport este situat la nivelul intervalului de referință pentru alte state UE”.
După intenția de reducere a finanțării pentru CNAS, anunțată de premier, urmează un lanț de reduceri, susține „Solidaritatea Sanitară”, care arată așa:
„Reducerea finanțării CNAS, care determină:
- Reducerea finanțării spitalelor, care determină:
- Reducerea unor venituri salariale”.
„Când guvernul publică date incomplete, toți angajații trebuie să conștientizeze că începe atacul asupra salariilor din sănătate”, subliniază sindicaliștii pe Facebook.
Sindicatul Forța Legii: „Nu susținem tăieri salariale sau reduceri de personal medical”
De asemenea, Sindicatul Național Forța Legii solicită premierului și ministrului Sănătății adoptarea unui set de „măsuri concrete” pentru reducerea risipei și optimizarea cheltuielilor din sistemul sanitar, „fără a afecta accesul pacienților la servicii sau condițiile de muncă ale personalului medical activ”.
Într-o scrisoare deschisă, semnată de vicepreședintele executiv, Marius Sepi, sindicaliștii propun:
„Audit extern independent al cheltuielilor spitalicești: Evaluarea contractelor ineficiente, suprapuse sau netransparente (achiziții, servicii externalizate); compararea sistematică a prețurilor plătite pentru aceleași produse și servicii între spitale.
Reducerea birocrației administrative: Eliminarea posturilor redundante din aparatul administrativ al spitalelor; automatizarea proceselor repetitive (ex. fișe de internare, programări, decontări).
Întărirea medicinei de familie și ambulatorii: Stimularea tratamentului în regim ambulatoriu, unde costurile sunt considerabil mai reduse decât în internările continue; acordarea de stimulente medicilor de familie care evită trimiterea nejustificată a pacienților către spitale.
Achiziții centralizate și transparente: Consolidarea achizițiilor de materiale sanitare și medicamente la nivel județean sau național; organizarea de licitații deschise și monitorizarea publică a prețurilor prin platforme dedicate.
Digitalizare și interconectare: Crearea unui sistem informatic unitar pentru spitale, clinici și cabinete medicale la nivel județean; evitarea redundanței analizelor și investigațiilor prin acces comun la istoricul medical.
Depolitizarea sistemului sanitar: Selectarea managerilor de spitale și șefi de secție prin concursuri corecte, bazate pe competențe și planuri de management clare; eliminarea criteriilor politice în luarea deciziilor administrative.
„Nu susținem tăieri salariale sau reduceri de personal medical activ. Orice economii realizate trebuie direcționate către: dotări moderne, stimulente pentru personal, programe de prevenție și educație sanitară”, îi mai transmit sindicaliștii lui Bolojan.


