Europa, din nou la mâna Irlandei

Moment de cotitură, azi, pentru Uniunea Europeană. Irlandezii merg la urne pentru a spune "Da" sau "Nu" Tratatului de la Lisabona, document menit să reformeze instituţiile UE şi să simplifice luarea deciziilor în spaţiul comunitar.

Sondajele prevăd victoria taberei "Da", la un an după ce Irlanda a respins, într-o primă fază, Tratatul. Dar dacă rezultatul din 2008 se repetă, Uniunea va intra într-o criză fără precedent.

Un preşedinte permanent al Uniunii Europene, în locul Preşedinţiei deţinute, prin rotaţie la fiecare şase luni, de câte un stat membru. Majoritate calificată în loc de unanimitate pentru luarea deciziilor la nivelul celor 27 de state membre. Acestea sunt doar câteva dintre prevederile incluse în Tratatul de la Lisabona, asupra căruia irlandezii se pronunţă azi prin referendum. Documentul înlocuieşte proiectul eşuat al Constituţiei Europene, menirea sa fiind să reformeze instituţiile Uniunii Europene.

O UNIUNE PARALIZATĂ
În forma actuală, aceste instituţii nu mai pot face faţă necesităţilor unei Uniuni cu 27 de membre. Ele funcţionează pe baza unor tratate depăşite de transformările prin care spaţiul comunitar trece începând de la extinderea cu 10 membri din mai 2004.

Un vot negativ dat azi de irlandezi ar face imposibilă funcţionarea pe termen mediu a Uniunii Europene. Deja stau în loc, în aşteptarea ratificării Tratatului, decizii importante, un exemplu fiind formarea viitoarei Comisii Europene. Irlanda este singurul stat unde autorităţile sunt obligate prin Constituţie să organizeze un referendum pentru adoptarea noii legislaţii. În prezent, Cehia şi Polonia mai au de ratificat Tratatul, prin semnătura şefilor de stat. Documentul are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre ale UE pentru a intra în vigoare.

Deja s-a ratat primul termen pentru aplicarea prevederilor sale - 1 ianuarie 2009 - în urma votului negativ dat de irlandezi în 2008. Atât la Dublin, cât şi la Bruxelles, se aşteaptă acum un deznodământ diferit. Ultimele sondaje indicau că susţinătorii Tratatului vor obţine între 48% şi 68% din voturi, tabăra contestatarilor fiind creditată 17% - 33%. Răsturnarea de situaţie n-are loc neapărat pentru că irlandezii ar fi citit mai cu atenţie textul Tratatului. Pe de o parte, Irlanda a primit asigurări că i se vor garanta şi pe viitor interzicerea avortului, impozitele scăzute şi neutralitatea militară. Are şi garanţia că îşi va păstra comisarul european. Dincolo de toate acestea, balanţa pare să încline spre tabăra "Da" în oprimul rând sub efectul crizei economice.

CONVINŞI DE CRIZĂ
Irlanda a ajuns să privească Uniunea Europeană drept şansa de a-şi salva economia, iar teoria a câştigat adepţi inclusiv în rândul foştilor opozanţi ai Tratatului. Unul dintre aceştia, Ben Dune, deţinătorul unui lanţ de magazine important în Irlanda, spune acum că a citit Tratatul şi că şi-a schimbat părerea. "Este cu adevărat momentul să fim aproape de Europa. Suntem dependenţi de Europa", a spus el.

Senatorul independent Shane Ross, care a votat împotriva documentului în 2008, vede acum Tratatul de la Lisabona drept un colac de salvare. "Irlanda este ţinută pe linia de plutire de Banca Centrală Europeană. Acesta este crudul adevăr", spune Ross.

TRATATUL, PE SCURT
Câteva dintre cele mai importante prevederi ale Tratatului de la Lisabona se referă la permanentizarea unor funcţii şi la modificarea unor mecanisme de decizie. Astfel, în loc de Preşedinţia semestrială, preşedintele Consiliului Uniunii Europene va fi ales pentru doi ani şi jumătate. Principiul rotaţiei se va menţine pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri.




Preşedintele va pregăti reuniunile şi va reprezenta Uniunea pe scena mondială, fără a se implica în atribuţiile înaltului reprezentant UE pentru Politică Externă şi Securitate. Acesta din urmă va deveni vicepreşedinte al Comisiei Europene şi va coordona toate acţiunile externe ale UE.

Tot în baza tratatului, Comisia va avea un număr de membri egal cu două treimi din numărul statelor membre, iar Parlamentul European îşi va extinde puterea de co-decizie legislativă în chestiuni privind justiţia, securitatea şi imigraţia. Parlamentele naţionale vor putea cere Comisiei Europene să reanalizeze o propunere legislativă. Deciziile prin majoritate calificată se vor aplica la 40 de noi domenii, în principal la cooperarea judiciară şi cea dintre forţele de poliţie.

Majoritatea calificată constă în 55% din voturile statelor membre şi 65% din populaţia UE. Tratatul prevede politici comune în domeniul energiei şi combaterii efectelor încălzirii climei, dar pavează şi calea unor eventuale retrageri din UE.


Blair, primul preşedinte al Uniunii Europene?
Fostul premier britanic, laburistul Tony Blair, are toate şansele să devină primul preşedinte al Consiliului European, imediat după ce Tratatatul de la Lisabona va fi ratificat de toate ţările membre. Tony Blair ar putea fi nominalizat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Europei în câteva săptămâni, dacă Irlanda, aşa cum este de aşteptat, va spune astăzi "Da!" Tratatului de la Lisabona.

O sursă guvernamentală citată de tabloidul britanic estima ieri că, "dacă vom avea un «DA» (la referendumul din Irlanda - n.r.), lucrurile se vor mişca foarte, foarte repede, şi Blair ar putea fi numit până la sfârşitul lunii octombrie". Dar el nu-şi va prelua oficial funcţia, decât după ce toate statele membre vor ratifica Tratatul. Totuşi, chiar dacă irlandezii vor aproba Tratatul, iar polonezii şi cehii rămân să decidă, Suedia, care deţine în prezent Preşedinţia semestrială a UE, vrea ca viitorul preşedinte să fie numit până la sfârşitul acestei luni, iar Tony Blair este preferat de suedezi pentru această funcţie, a mai dezvăluit aceeaşi sursă.

Întrebat dacă Blair ar fi singurul candidat "real" pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European, ministrul de Externe francez, Bernard Kouchner, a răspuns publicaţiei The Sun că "Da, cel puţin pentru moment", iar un diplomat francez a adăugat sugestiv :"Cine ar îndrăzni să-i spună «Nu» lui Tony Blair?". Viitorul preşedinte al UE este ales prin votul liderilor celor 27 de ţări membre ale Uniunii. Printre ceilalţi pretendenţi se numără premierul luxemburghez
Jean-Claude Juncker şi cel olandez, Jan Peter Balkenende, Daily Telegraph avansând şi numele premierului francez François Fillon.
 • Sânziana Stancu