Financial Times: Moldova o scaldă între UE şi Rusia

Moldova este o ţară aflată într-o stare jalnică, care se laudă cu titlul deloc de invidiat de cea mai săracă ţară din Europa. În aceste condiţii, cea mai mare ambiţie a majorităţii tinerilor moldoveni este să plece, arată într-o analiză cotidianul britanic Financial Times.

Moldova a fost până pe 29 iulie ultimul stat european cu un guvern comunist, chiar dacă acesta a fost ales, nu impus. În plus, de la colapsul Uniunii Sovietice, ţara este divizată de un "conflict îngheţat", în condiţiile în care o populaţie de aproximativ 580.000 de etnici, în majoritate ruşi, trăiesc pe malul estic al Nistrului, în republica separatistă transnistreană care refuză să recunoască autoritatea guvernului de la Chişinău. În calitate de fostă republică sovietică, Moldova rămâne prinsă într-o cursă geopolitică pentru influenţă între Rusia şi Uniunea Europeană /UE/, competiţie în care şi SUA şi China şi-au manifestat interesul atent.

Săptămâna trecută, China a anunţat acordarea unui credit de un miliard de dolari pentru investiţii în infrastructură, prin intermediul companiei China National Overseas Engineering Corporation (Covec), aparent fără condiţii ataşate. De asemenea, în luna iunie, premierul rus Vladimir Putin a promis 500 de milioane de dolari, într-un gest evident de sprijin al actualului preşedinte moldovean, care şi-a încheiat mandatul, Vladimir Voronin.

Dacă astfel de gesturi au fost menite să asigure realegerea Partidului Comuniştilor, ele au eşuat. În alegerile desfăşurate în Republica Moldova, Partidul Comuniştilor a pierdut 12 locuri în parlament, deşi rămâne cea mai mare forţă politică.

Pe de altă parte, avertizează FT, votul nu poate fi considerat o reflectare reală a opiniei populare din Moldova, în condiţiile în care aproximativ un sfert din populaţie a părăsit ţara, de voie sau de nevoie, aproximativ 1 milion din cele 4,3 milioane de locuitori preferând să lucreze în UE, Rusia şi Ucraina, cu sau fără permise de muncă. Nu toate aceste plecări au fost voluntare: mii de tinere femei au fost traficate şi forţate să se prostitueze în străinătate, aminteşte FT.

Economia Moldovei a fost greu lovită de criza economică globală. Banii trimişi acasă de emigranţi reprezentau 30 la sută din PIB, însă aceşti bani s-au redus drastic odată cu criza. Potrivit ultimei previziuni făcute de către Fondul Monetar Internaţional /FMI/, PIB-ul real este aşteptat să se contracteze cu cel puţin 9 procente în 2009, iar deficitul bugetar să ajungă la 11 la sută din PIB, existând totodată semne îngrijitoare în privinţa deflaţiei.

Pe de altă parte, FMI nu poate negocia un nou acord de creditare, deoarece ţara nu are încă un guvern, aflându-se în impas politic din luna aprilie, când Partidul Comuniştilor a câştigat 60 de locuri dintr-un parlament de 101, cu doar unul lipsă pentru a forma majoritatea calificată necesară alegerii unui nou preşedinte.

În urma protestelor de stradă care au urmat anunţării rezultatului alegerilor, Voronin a acuzat România de incitare la proteste. Din acel moment, autorităţile au încercat să cenzureze mass-media şi au proferat numeroase acuzaţii la adresa opoziţiei, care ar încerca să distrugă suveranitatea Moldovei. Voronin, un politician abil care a încercat să incite Rusia şi UE una împotriva celeilalte, a căutat după proteste sprijinul deschis al Rusiei.

Oricât de tentant ar fi, potrivit FT, să te gândeşti la moldovenii săraci ca fiind prinşi într-o dilemă între Est şi Vest, acest lucru ar fi o exagerare, în condiţiile în care sondajele de opinie arată că 75 la sută dintre moldoveni doresc ca ţara lor să se alăture UE, în timp ce 80 la sută au încredere în Rusia mai mult decât în oricare altă ţară. Moldovenii vor de fapt şi UE şi Rusia, susţine FT.

Motivul pentru care comuniştii au pierdut voturi este cauzat probabil de o combinaţie între mânia resimţită în faţa corupţiei şi nepotismului şi dezamăgirea faţă de starea economiei. Aceasta s-a agravat odată cu plecarea lui Marian Lupu, principalul reformator al Partidului Comuniştilor în tabăra Partidului Democrat, de centru. El ar putea fi persoana care va influenţa alegerea preşedintelui, dacă nu va fi, cel mai probabil, chiar candidat la această funcţie.

Nici măcar problema Transnistriei nu s-a situat printre priorităţile votanţilor. Subiectul ar fi reprezentat un bun motiv pentru a vota cu un partid care poate să negocieze cu Moscova decât pentru opoziţia liberală, în condiţiile în care Rusia poate să activeze enclava secesionistă unde se mai află încă staţionate trupe ruseşti, consideră FT.

Moscova doreşte în mod clar ca Moldova să rămână în sfera sa privilegiată de influenţă, indiferent cât de rău ar fi aceasta. În ceea ce priveşte UE, aceasta doreşte să facă din Moldova parte a ""Parteneriatului său estic"". Nu este o competiţie egală: pe de-o parte, Rusia îşi exercită influenţa cu ajutorul unui monopol al furnizării cu energie (şi în contextul unei datorii a Moldovei din ce în ce mai mari), în timp ce UE oferă vagi promisiuni în privinţa unor legături comerciale mai strânse şi a obţinerii mai uşoare de vize. Moldova nu are niciun interes să aleagă între acestea două, ci are nevoie de amândouă, subliniază FT.

Potrivit The Times, rezultatele alegerilor din Moldova, care au surprins mulţi observatori, par să zădărnicească planul preşedintelui Voronin de a instala un succesor flexibil în funcţia de preşedinte şi în acelaşi timp de a merge pe urmele premierului Putin în Rusia, continuând să conducă ţara de pe o altă poziţie-cheie. Rezultatul, crede publicaţia britanică, este o lovitură pentru Kremlin, care l-a sprijinit pe Voronin şi i-a oferit guvernului său un împrumut de 500 de milioane de dolari pentru a ajuta economia moldoveană.

Moscova îşi păstrează un atu în restrângerea aspiraţiilor spre vest ale Moldovei, ca urmare a controlului exercitat asupra regiunii separatiste Transnistria, unde scrutinul nu a avut loc miercuri, 29 iulie. Pe de altă parte, notează publicaţia, chiar dacă comuniştii rămân o forţă în Moldova, cariera lui Voronin pare terminată. El lasă în urma sa o ţară sărăcită, divizată, unde salariul mediu lunar de 350 de dolari a determinat un sfert de populaţie să caute de lucru în străinătate.

Chiar dacă opoziţia a promis reforme de piaţă mai profunde, în condiţiile în care economia moldoveană este aşteptată să se contracteze cu 9 la sută în acest an, noul guvern poate fi forţat să se ducă la Moscova pentru a căuta asigurări că împrumutul promis va fi acordat.