
India a lansat lovituri aeriene asupra Pakistanului, iar Islamabadul susține că a doborât avioane ale Forțelor Aeriene Indiene, într-o escaladare care apropie periculos cele două state de un conflict de amploare.
Potrivit autorităților de la New Delhi, operațiunea militară a fost un răspuns la un atac sângeros din luna aprilie, soldat cu moartea a 26 de persoane – majoritatea turiști indieni – într-o zonă montană din Kashmirul controlat de India. Atacul a fost atribuit de India unor grupări militante susținute de Pakistan, acuzație respinsă de autoritățile pakistaneze.
Marcate de o istorie îndelungată de confruntări, tensiunile dintre cele două țări vecine se intensificaseră vertiginos în ultima vreme.
Operațiunea „Sindoor”
India a lansat așa-numita „Operațiune Sindoor” în zorii zilei de miercuri (ora locală), vizând ținte din Pakistan și din partea regiunii Kashmir care se află sub control pakistanez.
Oficialii indieni susțin că au fost lovite nouă locații aparținând unor grupări militante – Lashkar-e-Tayyiba și Jaish-e-Mohammed – fără a afecta infrastructura civilă, economică sau militară a Pakistanului. Operațiunea ar fi durat 25 de minute și, potrivit surselor indiene, ar fi vizat exclusiv infrastructură teroristă.
Numele operațiunii – „Sindoor” – face trimitere la pigmentul roșu purtat de femeile hinduse căsătorite, un posibil simbol în contextul masacrului din aprilie, care a lăsat mai multe femei văduve.
Versiunea pakistanezilor
Versiunea oficială oferită de Islamabad diferă semnificativ. Armata pakistaneză susține că șase orașe au fost lovite, prin intermediul a 24 de atacuri aeriene lansate de către India, inclusiv în provincia Punjab, una dintre cele mai dens populate regiuni.

Potrivit oficialilor pakistanezi, aceste lovituri reprezintă cele mai „adânci” incursiuni indiene pe teritoriul Pakistanului, de la războiul din 1971.
Pakistanul acuză India că a provocat victime civile și a lovit moschei.
Surse pakistaneze de securitate afirmau, miercuri dimineață, că au doborât cinci avioane de luptă ale Forțelor Aeriene Indiene, precum și o dronă, în timpul atacului lansat de India.
Nu au fost oferite detalii precise despre locațiile sau metodele prin care aparatele au fost doborâte, însă printre avioanele menționate s-ar afla și trei avioane „Rafale” – aeronave de ultimă generație achiziționate de India din Franța în ultimii ani.
Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat că țara sa „are tot dreptul să răspundă”, catalogând acțiunile Indiei drept un „act de război”.
Potrivit armatei pakistaneze, cel puțin 26 de civili fuseseră inițial uciși și alți 46 răniți, în urma loviturilor aeriene indiene din zorii zilei de miercuri. Printre victime se numără și adolescenți, dar și copii, cel mai mic având doar trei ani, anunța generalul-locotenent Ahmed Sharif Chaudhry, purtător de cuvânt al armatei pakistaneze.
De cealaltă parte, autorități din domeniul apărării din India confirmau că opt civili fuseseră uciși în Kashmirul indian, în urma bombardamentelor lansate de trupele pakistaneze de peste Linia de Control (LOC).
Bombardamente intense
De altfel, cele două armate s-au angajat într-un schimb intens de focuri și de artilerie de-a lungul Liniei de Control – frontiera de facto care împarte regiunea Kashmir. În zonele de risc din Kashmirul indian, autoritățile au dispus evacuarea populației, promițând că vor asigura adăpost, hrană și îngrijiri medicale.
Atacurile aeriene lansate de India asupra Pakistanului au dus la perturbări majore în traficul aerian regional. Pakistanul a închis parțial spațiul său aerian, iar mai multe companii aeriene internaționale evită survolarea teritoriului pakistanez.
De asemenea, mai multe aeroporturi din nordul Indiei au fost închise, afectând cursele interne.
Cauza conflictului. Disputa din Kashmir
Regiunea Kashmir, majoritar musulmană, este un punct fierbinte al relațiilor indo-pakistaneze încă din 1947, anul în care ambele state și-au câștigat independența, în urma divizării sângeroase a Indiei aflate sub dominație britanică.
Atât India, cu populație majoritar hindusă, cât și Pakistanul, majoritar musulman, revendică în totalitate regiunea. La doar câteva luni de la obținerea independenței, cele două state au purtat primul dintre cele trei războaie legate de controlul asupra Kashmirului.
Astăzi, regiunea rămâne una dintre cele mai militarizate zone de pe glob. India acuză de mult timp Pakistanul că sprijină grupări militante care desfășoară atacuri transfrontaliere, acuzații respinse constant de Islamabad.
Masacrul din aprilie, din stațiunea turistică Pahalgam, soldat cu moartea a 26 de persoane, a provocat un val de indignare în India și a pus presiune asupra guvernului naționalist-hindus, condus de premierul Narendra Modi.
În urma atacului, India a acuzat imediat Pakistanul, ceea ce a dus la un val de măsuri reciproce: reducerea relațiilor diplomatice, anularea vizelor și retragerea Indiei dintr-un tratat important privind împărțirea resurselor de apă.
Cele două state, ambele dotate cu arme nucleare, au purtat patru războaie - în 1948, 1965, 1971 și 1999 - și s-au confruntat în alte incidente militare separate, de câteva ori, în 2016 și 2019, în special din cauza disputelor teritoriale din regiunea Kashmir. De altfel, zona este considerată unul dintre cele mai periculoase focare de conflict la nivel global.
Cel mai recent război dintre cele două state, cel din 1999, s-a soldat cu peste o mie de soldați pakistanezi morți. De atunci, regiunea a fost marcată de violențe constante între grupuri militante și forțele de securitate indiene, soldate cu zeci de mii de victime.
În 2019, India a lansat raiduri aeriene pe teritoriul pakistanez, ca răspuns la un atac asupra unui convoi militar indian în Kashmir, susținând că a distrus „tabere teroriste”.
Pakistanul a răspuns prin lovituri aeriene și a doborât un avion indian, într-un schimb de focuri ce s-a derulat timp pe două zile.
Escaladare periculoasă a înarmării
Totuși, aceste conflicte nu au degenerat într-un război total. Ambele guverne conștientizează riscurile: din 1999 încoace, India și Pakistanul și-au consolidat constant capacitățile militare, inclusiv prin înarmare nucleară.
Iar de la ultimul lor conflict major, cel izbucnit în 2019, ambele puteri nucleare au investit masiv și accelerat în modernizarea forțelor armate.
Deși analiștii militari consideră puțin probabil ca vreuna dintre părți să recurgă la arsenalul nuclear, ei avertizează că un conflict convențional - fie el și limitat - poate escalada rapid. Tehnologia militară avansată, inclusiv dronele și rachetele, ar putea juca un rol central într-un astfel de scenariu.
„Factorii de decizie din ambele țări par să aibă acum un apetit mai mare pentru risc, comparativ cu perioada de dinainte de 2019”, susține Frank O’Donnell, expert în securitate regională la „Stimson Center”, un think-tank din Washington, menționând unul dintre momentele când cele două superputeri au reușit să se confrunte, fără să apeleze la armele nucleare.
„Lipsa unei înțelegeri clare în privința genului de acțiuni ce pot declanșa o escaladare neintenționată este însă extrem de periculoasă!”, avertizează expertul, citat de Reuters.
„Fiecare parte crede că se află într-o poziție mult mai bună decât ultima dată. Doar într-un conflict real vom afla adevărul”, este de părere Muhammad Faisal, cercetător în securitate sud-asiatică la „University of Technology” din Sydney.
India consideră că a avut un dezavantaj major în 2019, fiind nevoită să se bazeze pe avioane de luptă rusești, învechite. Între timp, indienii au achiziționat 36 de avioane „Rafale” de fabricație franceză - unul dintre cele mai performante aparate de luptă occidentale - și a făcut comenzi suplimentare pentru marina sa militară.
În replică, Pakistanul a primit, începând din 2022, avioane chinezești „J-10”, echivalentul aparatelor de luptă „Rafale”. Conform Institutului Internațional pentru Studii Strategice din Londra, Islamabadul are în prezent cel puțin 20 de astfel de avioane.
Ambele modele vin echipate cu rachete aer-aer, extrem de performante. „Rafale” este dotat cu racheta „Meteor”, capabilă să lovească ținte aflate dincolo de raza vizuală, iar „J-10” este echipat cu racheta chineză „PL-15”, considerată comparabilă.
Pentru a acoperi vulnerabilitățile sistemelor de apărare aeriană scoase la iveală în conflictul precedent, India a achiziționat sistemul mobil rusesc de rachete antiaeriene „S-400”, deja testat în luptă.
Pakistanul a răspuns, dotându-se de la chinezi cu „HQ-9”, un sistem derivat din „S-300”, echipament considerat cu un nivel sub „S-400”.
Comunitatea internațională, în alertă
Loviturile aeriene dintre India și Pakistan au stârnit îngrijorare la nivel internațional, liderii globali făcând apel la calm și evitarea unei escaladări majore a conflictului.
Secretarul general al ONU, António Guterres, s-a declarat „profund îngrijorat” de atacurile Indiei și a avertizat că lumea „nu își poate permite o confruntare militară” între cele două state cu arsenal nuclear.
Statele Unite, care încă de săptămâna trecută au îndemnat ambele părți la reținere, au transmis că „monitorizează îndeaproape evoluția situației.”
„Suntem la curent cu informațiile apărute, însă nu avem o evaluare de oferit în acest moment. Situația este în dinamică,” declara un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american, încă de marți.
Președintele american, Donald Trump, își exprima la rândul său speranța, în aceeași zi, ca tensiunile dintre India și Pakistan să scadă rapid.
La rândul lui, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a afirmat că monitorizează situația dintre cele două state învecinate, dotate cu arme nucleare.
„Sperăm să se termine rapid și vom continua să susținem atât conducerea indiană, cât și pe cea pakistaneză, în direcția unei soluții pașnice.”, a postat Rubio pe platforma X.
Guvernul britanic s-a declarat miercuri „pregătit” să intervină pentru o „detensionare” între India și Pakistan. „Tot ceea ce putem face în termeni de dialog, detensionare, suntem gata și în măsură să o facem.”, a spus ministrul britanic al Comerțului, Jonathan Reynolds, la BBC.
Totodată, executivul de la Londra le-a recomandat cetățenilor săi să nu se deplaseze în anumite zone din India și Pakistan.
Și Ministerul de Externe al Rusiei și-a exprimat miercuri îngrijorarea față de intensificarea confruntării militare dintre India și Pakistan și a cerut ambelor țări să dea dovadă de reținere.
Rusia condamnă toate formele de terorism, a precizat, printr-un comunicat, MAE de la Moscova. Rusia are relații apropiate atât cu India, cât și cu Pakistanul.
Și China a cerut miercuri, atât Indiei, cât și Pakistanului, să dea dovadă de reținere, exprimându-și îngrijorarea față de creșterea tensiunilor.
„China regretă acțiunea militară a Indiei din această dimineață și este îngrijorată în legătură cu evoluțiile actuale.”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, într-un comunicat.
„Facem apel atât la India, cât și la Pakistan să acorde prioritate păcii și stabilității, să-și păstreze calmul și să dea dovadă de reținere și să evite acțiunile care complică și mai mult situația.”, a adăugat acesta.
În timp ce relațiile dintre China și India rămân tensionate din cauza unor vechi dispute legate de frontiera din Himalaya, Beijingul menține relații economice strânse cu Pakistanul.
Prin inițiativa sa „Noul Drum al mătăsii”, China finanțează proiecte de infrastructură rutieră și feroviară în Pakistan, vizând conectarea regiunii vestice chineză Xinjiang cu Marea Arabiei.
Apeluri la detensionarea situației au venit și din partea Emiratelor Arabe Unite și Japoniei.
Potrivit unui oficial guvernamental indian citat de CNN, New Delhi i-a informat pe partenerii săi internaționali cu privire la acțiunile întreprinse, inclusiv SUA, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit, Arabia Saudită și Rusia.